Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, spune că Republica Moldova nu vede „o capcană” în inițiativa Macron, deși vrea să parcurgă un drum „standard” de aderare la UE. Popescu a vorbit într-un interviu cu Europa Liberă înainte să plece la Paris la sfârșitul săptămânii împreună cu președinta Maia Sandu pentru convorbiri cu Emmanuel Macron. Președintele francez a propus recent crearea unei „comunități politice europene” atașată UE pentru o cooperare mai strânsă cu țări ca Ucraina, R. Moldova și Georgia, cauzând speculații că nu consideră realistă aderarea lor ca membre cu drepturi depline. „Nu e capcană, este o treaptă care ne permite să urcăm și să avansăm”, a spus Popescu, amintind că dubii asemănătoare au existat și cazul Acordului de Asociere, care însă nu a împiedicat, ci a ajutat R. Moldova în apropierea sa de UE.
Iată alte declarații ale ministrului Popescu pe scurt:
- „Dacă vom simți tentative de a pune problema sau una, sau alta, acest lucru nu va fi acceptabil pentru noi. Poziția noastră este și procesul standard de aderare, și alte inițiative care ne apropie de UE”.
- „R. Moldova a făcut tot ce poate la modul practic pentru a ajuta Ucraina și a-și exprima solidaritatea cu Ucraina”, dar „are propriile necesități de apărare, are nevoie de echipamente, inclusiv militare.”
- „Insecuritatea planează asupra multor state din regiune, inclusiv state neutre ca R. Moldova, dar și țări care au cerut aderarea la NATO, ca Georgia sau Ucraina.”
- „Câteva linii de text în constituția noastră nu sunt suficiente pentru a garanta securitatea statului, este important să fortificăm capacitățile noastre de apărare și acest lucru se întâmplă.”
- „Vedem că state care își doreau categoric să adere la NATO încep să admită o potențială mișcare către statutul de neutralitate, vedem state care, dimpotrivă, fiind neutre aderă la NATO (...). Putem spune clar că nici un model, nici altul nu oferă garanții clare în aceste circumstanțe foarte dificile.”
Europa Liberă: Ați participat, în premieră, la o reuniune G7 și, înainte de a pleca la această reuniune, spuneați că sperați să obțineți detalii despre această inițiativă franceză de creare a unei comunități politice europene, în care să intre și state precum e Republica Moldova, Ucraina, care încă nu sunt pregătite de aderare, dar au depus cerere pentru primirea în Uniunea Europeană. Ce detalii ați aflat pe care le puteți împărtăși cu noi?
Nicu Popescu: „Deci sunt două lucruri diferite. Participarea la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din Grupul celor 7 (G7) este, într-adevăr, o etapă istorică în istoria diplomației Republicii Moldova. Este pentru prima dată când Republica Moldova a fost invitată în acest format. Evident, această invitație, alături de Ucraina, vine în contextul războiului și agresiunii ruse contra Ucrainei și, în acest sens, da, această invitație are loc în acest context regional tragic, în același timp este foarte important pentru țara noastră să ne facem auziți, să dezvoltăm și cultivăm prieteniile pe care le avem în plan internațional, inclusiv cu statele din G7.
Evident, cu Statele Unite, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Uniunea Europeană care e și ea invitată în acest format și pentru noi este o șansă unică să obținem mai multă vizibilitate pentru țara noastră, mai mult sprijin și mai mult sprijin inclusiv pentru aspirațiile noastre europene.
Cam acesta a fost cadrul subiectelor discutate la reuniunea G7, cât despre inițiativa franceză privind comunitatea europeană, la această etapă este o inițiativă, nu au fost făcute publice detalii, este o inițiativă care, în primul rând, va fi discutată în interiorul Uniunii Europene, astfel încât la această etapă nu există nicio claritate asupra finalității acestor discuții din interiorul Uniunii Europene. Chiar această săptămână vom avea posibilitatea să aflăm mai multe detalii din discuțiile cu partenerii noștri francezi, dar, până la urmă, această inițiativă va duce la o serie de discuții în interiorul Uniunii Europene și finalitatea acestei inițiative la această etapă nu este clară.
Ne dorim o cale standard de aderare la UE, dar salutăm inițiativa Franței
Din perspectiva noastră, a Republicii Moldova, poziția noastră este că Republica Moldova își dorește și va insista pe continuarea parcursului de aderare la Uniunea Europeană conform căii standard de aderare, depunerea cererii de aderare deja a avut loc, chestionarul a fost îndeplinit, la o etapă ulterioară vrem să devenim stat candidat la aderare, deci ne dorim parcursul standard de aderare la Uniunea Europeană, parcurs prin care au trecut toate statele: Austria, Finlanda în anii ‘90, România, Lituania în anii 2000, Croația ulterior. Deci, acesta este parcursul pe care vrem noi să-l urmăm.
În același timp, dacă există inițiative adiționale care permit ancorarea Republicii Moldova în spațiul european, fortificarea, dezvoltarea mai multor legături politice, economice, care ne permit să fim incluși în mai multe formate din interiorul Uniunii Europene în așteptarea și pregătirea aderării propriu-zise noi suntem pentru astfel de inițiative. Și dacă ne uităm la ultimii 15 ani ai interacțiunii noastre cu Uniunea Europeană, putem trasa și o paralelă în care noi am insistat întotdeauna pe aspirațiile noastre europene, pe dorința noastră de a adera la Uniunea Europeană, dar în același timp am dezvoltat alte inițiative și alte platforme de interacțiune cu Uniunea Europeană: Acordul de Asociere, care conține prevederile privind Zona de Liber Schimb, călătoriile fără vize, liberalizarea transportului aerian, cooperarea între serviciile de grăniceri, acum avem o cooperare foarte bună pe linia facilității europene pentru pace, care va mobiliza și va aduce asistență Republicii Moldova în domeniul apărării și pentru armata noastră.
Sunt zeci de procese care au fost, pot și vor fi dezvoltate, care vin să suplinească și să sprijine aspirațiile noastre europene și în niciun caz nu vin să le submineze. Noi privim la fel, prin aceeași prismă inițiativa Franței, o inițiativă nouă, care ne va permite dezvoltarea unor noi platforme de cooperare care vor suplini, sprijini și chiar accelera aspirațiile noastre europene.”
Europa Liberă: Să vă întreb altfel: Dvs. personal v-ați bucurat sau v-ați întristat atunci când ați auzit această inițiativă? Aș vrea să înțeleg dacă vedeți în ea o eventuală capcană în care să se împiedice statele astea – Republica Moldova, Ucraina – în procesul de aderare.
Orice inițiativă care ne permite să ne apropiem de UE nu este o capcană, este o scară care ne permite să urcăm...
Nicu Popescu: „Orice inițiativă, care ne permite să ne apropiem de Uniunea Europeană, să ne integrăm în instituțiile europene, în piața europeană, în formatele de dialog, nu este o capcană, este o scară care ne permite să urcăm, să avansăm spre statutul de stat membru cu drepturi depline. Deci, în sensul acesta, orice lucru care ne atașează de spațiul european este un pas în direcția bună și un pas care ne apropie de integrarea europeană. Evident, detaliile, parametrii, condițiile oricărei inițiative trebuie discutate în detalii, dar tot ce ne atașează și ne ancorează mai ferm în spațiul european nu este o capcană, ci este o scară.
Și aceeași Zonă de Liber Schimb, pe care o avem cu Uniunea Europeană din 2014, Acordul de Asociere, exact aceleași întrebări erau puse Republicii Moldova acum 10-12 ani: dar Acordul de Asociere n-ar fi o capcană care ar deraia parcursul european? Timpul a dovedit că nu a fost, pentru că Acordul de Asociere ne-a permis să ne diversificăm comerțul, să fim mult mai rezilienți inclusiv față de întreruperea practică a relațiilor comerciale cu o bună parte din partenerii noștri comerciali tradiționali din Est din cauza războiului. Deci, Acordul de Asociere, Zona de Liber Schimb nu au fost o capcană, acum putem spune ferm că ne-au permis să facem câțiva pași în direcția integrării europene, chiar dacă în Acordul de Liber Schimb nu scrie nicăieri că acest acord neapărat duce la aderarea la UE.
Iată, prin prisma acestei experiențe anterioare a noastre, în care noi, pe de o parte, vrem și mergem în Uniunea Europeană, pe de altă parte, dezvoltăm formate de cooperare care ne apropie de Uniunea Europeană, aceste lucruri merg în aceeași direcție, se sprijină reciproc, sunt sinergice și cam așa intenționăm să ne dezvoltăm relațiile și pe viitor.”
Europa Liberă: Deci, înțeleg că e o propunere benefică, așa o vedeți Dvs.?
Nicu Popescu: „Noi trebuie să ne asigurăm că este benefică. Evident, dacă într-un anumit moment vom simți tentative de a mișca lucrurile într-o direcție în care se pune problema sau/sau, acest lucru nu ar fi acceptabil pentru noi. Pentru noi, poziția este și procesul standard de aderare la UE, și alte inițiative care ne apropie de UE.”
De ce Moldova nu poate ajuta Ucraina cu MiG-uri
Europa Liberă: La G7 v-ați întâlnit și cu dl Kuleba, șeful diplomației de la Kiev. Se întâmplă tocmai după ce Republica Moldova a răspuns cu refuz la o cerere oficială a Kievului să-i livreze aceste avioane MiG, șase aparate de zbor. Ați găsit înțelegere la omologul Dvs. de la Kiev în această poziție a Chișinăului că nu-i poate livra aceste aparate de zbor nici măcar la piese, pentru că statutul de neutralitate nu-i permite?
Nicu Popescu: „Pe parcursul întregului meu mandat, noi am avut o comunicare constantă și foarte bună cu Dmitro Kuleba, inclusiv de la izbucnirea războiului pe 24 februarie, în permanență am avut un schimb de mesaje sau apeluri telefonice cu Dmitro Kuleba, acum este pentru prima dată când ne-am văzut după luna februarie. Am avut o discuție foarte bună, ca de altfel și discuțiile anterioare, am discutat un spectru destul de larg de probleme sau nu doar probleme, dar și oportunități, inclusiv aspirațiile noastre și procesul de aderare la Uniunea Europeană, chestionarul, relațiile bilaterale, dar problema MiG-urilor nu s-a discutat în acest format. Înțelegerea mea este că acest subiect deja a fost clarificat și depășit și el nu a fost atins în cadrul discuțiilor noastre.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, m-ar interesa opinia Dvs., când un vecin aflat în război îi cere altui vecin, amenințat și el de o potențială extindere a acestui război, îi cere să îl ajute, inclusiv pentru a-l apăra pe el însuși, nu e firesc cumva ca acest vecin să-l ajute?
Nicu Popescu: „Republica Moldova a ajutat și continuă să ajute foarte mult Ucraina prin toate formatele internaționale posibile. Evident, toți știm bine câți refugiați au tranzitat Republica Moldova sau au rămas în Republica Moldova. Republica Moldova a fost alături de Ucraina în majoritatea instituțiilor internaționale, și în Organizația Națiunilor Unite, și la OSCE, și în Consiliul Europei. Deci, spectrul de măsuri de sprijin și solidaritate diplomatică, dar și practică este foarte înalt. În același timp, în general, modul prin care statele au sprijinit Ucraina întotdeauna a reieșit din posibilitățile acestor state de a face anumite lucruri. Sunt state care au livrat armament Ucrainei, dar practic nu au preluat refugiați sau nu au întreprins alte acțiuni, sunt state care, pe de o parte, livrează armament Ucrainei, pe de altă parte, mențin o distanță foarte clară de poziționările diplomatice ale Ucrainei în organizațiile internaționale, și la ONU, și la Consiliul Europei, deci sunt state diferite. În parametrii acestei abordări, și Republica Moldova a făcut tot ce poate la modul practic pentru a ajuta și a-și exprima solidaritatea cu Ucraina.
Cât despre livrările de armament, Dvs. știți bine că Republica Moldova are un sector militar în care s-a investit foarte puțin în ultimii 30 de ani, Republica Moldova însăși are necesități, are nevoie de echipamente, inclusiv echipamente militare și Republica Moldova nu este în poziția și nu-și poate permite luxul de a nu-și fortifica propriile capacități de securitate și apărare și propria armată, ținând cont de contextul la care ne referim și știți bine că noi în ultimele luni am încercat să venim cu noi inițiative de sprijin pentru sectorul nostru de securitate, pentru armata noastră în cooperare cu partenerii noștri străini, inclusiv cu Uniunea Europeană, prin prisma facilității europene pentru pace. Deci, o bună parte din activitatea noastră este axată anume pe dezvoltarea unor noi inițiative de fortificare a sectorului nostru de securitate și apărare, inclusiv pe necesitățile noastre de gestionare a frontierei și multe alte lucruri.”
Pericolul atragerii R. Moldova în război
Europa Liberă: Dle ministru, specialiștii americani au vorbit recent despre intențiile Rusiei de creare a acestei punți terestre spre Transnistria, iar Dvs. ceea ce spuneți despre aceste incidente din Transnistria în ultimul interviu pe care l-am văzut difuzat pe 14 mai, ziceați că forțe interne din Transnistria vor să atragă Republica Moldova în acest război. Ar reieși că nu vedeți legătură între intenția Rusiei și incidentele din regiune. Există această legătură?
Nicu Popescu: „În regiunea noastră nu există procese exclusiv de ordin intern sau extern. Toate procesele sunt legate între ele și o formulare mai corectă ar fi „forțe din interiorul regiunii transnistrene” care încearcă destabilizarea situației din regiune, evident, cu repercusiuni negative asupra întregii Republici Moldova, dar și cu repercusiuni negative pentru întreaga regiune. Și acest lucru este destul de evident, regiunea este foarte complicată, tot ce se întâmplă în interiorul Ucrainei, evident, are repercusiuni interne, tot ce se întâmplă în interiorul Rusiei, evident, are repercusiuni externe, tot ce se întâmplă în interiorul Republicii Moldova sau în interiorul regiunii transnistrene a Republici Moldova, da, are repercusiuni, are efecte și este interconectată cu procesele de ordin extern, inclusiv acest război și această agresiune. Or, dacă n-ar fi fost acest război, probabil, nici aceste explozii și aceste tentative de destabilizare, sper eu, nu ar fi avut loc.”
Europa Liberă: Rusia dacă ar reuși acest lucru – să creeze această punte terestră spre Transnistria –, Republica Moldova ar deveni cumva ostatica ei, nu-i așa?
Nicu Popescu: „Noi nu speculăm, nu facem predicții, dar noi ca guvern, ca echipă de guvernare suntem obligați și de mult ne pregătim pentru întreg spectrul de scenarii, pentru întreg spectrul de riscuri, facem acest lucru din luna noiembrie, unde se discută toate-toate riscurile de ordin militar, de ordin umanitar, de ordin economic, încercăm să ne pregătim în măsura posibilităților pentru întreg spectrul de răspunsuri și reacții guvernamentale, instituționale necesare și, din nou, nu putem specula, nu putem prezice. Dvs. vedeți și faptul că războiul a luat o turnură pe care foarte puțini actori internaționali au putut-o prezice, deci ar fi incorect și iresponsabil să speculăm la această etapă. Ceea ce vă pot spune este că absolut toate instituțiile Republicii Moldova discută, iau în calcul și se pregătesc pentru absolut întregul spectru de scenarii.”
Neutralitate vs aderare la NATO. Ce capacități de apărare are Moldova?
Europa Liberă: Sub ochii noștri, două țări neutre – e vorba de Suedia și Finlanda – au ajuns la concluzia pe fundalul războiului acesta declanșat de Rusia împotriva Ucrainei că trebuie să adere și ele la NATO. E un moment care lasă de gândit la Chișinău, care e un stat neutru, la fel până acum a zis mereu că este și se ține de acest statut de neutralitate, dar războiul e mai aproape de Moldova?
Nicu Popescu: „Eu cred este absolut clar că noi trăim într-o regiune foarte nesigură, insecuritatea planează asupra multor state din regiune, inclusiv asupra unor state neutre ca Republica Moldova, dar și asupra unor state care și-au dorit și își doresc aderarea la NATO, bunăoară, Georgia sau Ucraina. Deci, trăim într-o regiune nesigură, în care tentativele diverse de a găsi modalități constituționale sau instituționale de asigurare a securității nu sunt ușoare și nu generează automat securitatea pentru aceste state. Și vedem și faptul că în Ucraina s-a dorit foarte mulți ani aderarea la NATO, acum se admite în cadrul negocierilor care practic sunt înghețate, dar în acest schimb de mesaje și poziționări dintre autoritățile de la Kiev și Federația Rusă și noțiunea de neutralitate apare destul de regulat în declarațiile partenerilor de la Kiev, deci situația este foarte fluidă, foarte complexă, vedem că state care își doreau foarte categoric să adere la NATO încep să admită o potențială mișcare spre statutul de neutralitate; vedem state care sunt neutre, dimpotrivă, aderă la NATO; vedem state care își mențin modelul.
Da, este un proces fluid, putem spune clar că nici un model, nici altul nu oferă garanții clare în aceste circumstanțe foarte dificile și, da, Republica Moldova este afectată de această insecuritate, da, este clar că câteva linii de text în Constituția noastră nu sunt suficiente pentru a garanta securitatea statului, lucrurile acestea sunt evidente și, prin urmare, este foarte important ca noi să ne fortificăm capacitățile de apărare pentru a apăra acel model de politică externă și securitate pe care și-l doresc cetățenii Republicii Moldova. Deci, la această etapă este important să fortificăm capacitățile noastre de apărare și acest lucru se întâmplă.”
Europa Liberă: Totuși, credeți, admiteți că va exista un moment în care să se pună la modul serios sau Republica Moldova să ridice la modul serios această discuție despre o eventuală aderare la NATO?
Nicu Popescu: „Aceasta este o discuție politică, care are loc în societatea noastră, ea are loc între comentatori, între politicieni, parlamentari, deci este o discuție care are loc. La modul practic, ceea ce ține de executiv, prioritatea noastră absolută la această etapă este fortificarea capacității noastre, fortificarea rezilienței statului nostru de a rezista în fața acestei crize regionale de proporții pe întreg spectrul de probleme, de la umanitar, la economic, la securitar și militar.”
Europa Liberă: Mulțumesc, dle ministru!
Nicu Popescu: „Vă mulțumesc și Dvs.!”
