Linkuri accesibilitate

Interviu | Nicu Popescu: România ne ține pe linia de plutire politic, geopolitic, energetic


Ministrul de Externe al R. Moldova, Nicu Popescu, vorbind Europei Libere în marginea reuniunii NATO de la București, pe 30 noiembrie 2022

R. Moldova a participat în premieră la o reuniune a miniştrilor de Externe din țările NATO. Într-un interviu pentru Europa Liberă România în marginea reuniunii de pe 29-30 noiembrie la București, ministrul de Externe moldovean Nicu Popescu explică de ce țara sa nu renunță la neutralitate.

Nicu Popescu a avut o serie de întâlniri bilaterale cu parteneri din state membre NATO și a primit asigurări că relațiile militare se vor intensifica, iar declarația reuniunii de la București promite Republicii Moldova un „sprijin individualizat” mai puternic din partea Alianței Nord Atlantice pentru consolidarea integrității, rezilienței, pentru menținerea independenței politice și dezvoltarea capacității de apărare.

În interviul pentru Europa Liberă, ministrul Popescu a declarat că discuțiile cu partenerii NATO ai R. Moldova n-au vizat chestiuni concrete, dar a lăsat să se înțeleagă că „soldații au nevoie și de corturi, și de încălzitoare, dar și de armament”, în contextul războiului din statul vecin Ucraina.

Ministrul a mai spus că R. Moldova rămâne țară neutră pentru că așa prevede constituția ei adoptată în 1994.

Principalele declarații:

  • R. Moldova are prevăzută în constituție neutralitatea.
  • Au existat, la București, întrevederi în care s-a discutat despre intensificarea relațiilor militare cu partenerii externi.
  • R. Moldova ar fi dispusă să primească inclusiv arme letale.
  • 90% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova este asigurat de România, după bombardamentele asupra sistemului energetic din Ucraina.
  • România ar putea ajuta R. Moldova prin investiții în infrastructură, în special cea energetică.
Interviul acordat Europei Libere de ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:13 0:00

Europa Liberă: De ce, dintre toate țările invitate la reuniunea ministerială NATO din 29-30 septembrie de la București, numai R. Moldova nu și-a exprimat vreodată dorința să adere la Alianța Nord-Atlantică. De ce insistă și astăzi R. Moldova pe statutul de neutralitate?

Nicu Popescu: R. Moldova vrea să adere la Uniunea Europeană, vrea să facă parte, în continuare, din lumea liberă, din lumea democratică, din societatea noastră europeană, care ne include și pe noi, și aici nici nu mai trebuie să menționez comunitatea noastră de istorie, limbă, cultură cu Româna.

Dar R. Moldova, în 1994, a adoptat o constituție care prevede că țara noastră este o țară neutră. Evident, orice guvern se ghidează de cadrul constituțional al țărilor, orice guvern din țările democratice. Acesta este cadrul nostru constituțional.

În același timp, noi vorbim constant despre faptul că această prevedere constituțională în R. Moldova nu presupune autoizolare Republicii Moldova de la procesele de cooperare în domeniul securității și apărării cu partenerii noștri, parteneri care sprijină libertate R. Moldova, europenitatea noastră și, din această prismă, noi ne dorim și vom insista, și continuăm să aprofundăm parteneriatul nostru cu UE, cu NATO, cu România, cu Statele Unite, cu Canada și cu toți partenerii care sprijină libertatea noastră.

În al doilea rând, neutralitatea noastră nu înseamnă demilitarizare. Din contră, suntem obligați, ca guvern, să fortificăm capacitățile noastre de apărare, capacitățile noastre de a menține securitatea și pacea pe teritoriu Republicii Moldova, inclusiv prin parteneriate mai puternice cu partenerii noștri.

În al treilea rând, neutralitatea noastră nu presupune indiferența față de această agresiune brutală, nejustificată a Rusiei contra Ucrainei, pe care o condamnăm, iată, în acest cadru legal al Republicii Moldova, care este un cadru legal elaborat și consfințit în anii 90.

Noi, în continuare, depunem un efort extraordinar de a face multe lucruri care nu s-au făcut în ultimii 30 de ani, de a fortifica capacitățile noastre de apărare, de a fortifica parteneriatele noastre, inclusiv cu România, inclusiv cu NATO, UE și alți parteneri.

Europa Liberă: Sunt state care au renunțat la statutul de neutralitate prin prisma războiului din Ucraina. Există în societatea moldovenească, există în clasa politică moldovenească o astfel de intenție pentru viitor?

Nicu Popescu: Evident, există o astfel de discuție în societatea noastră, în clasa noastră politică. Într-adevăr, există această discuție, unde se pune întrebarea în ce măsură această neutralitate este cea mai bună metodă și maniera de a asigura pacea și securitatea cetățenilor noștri.

Aceasta este o discuție legitimă, este o discuție provocată și accelerată, și intensificată de agresiunea rusă. Această discuție continuă este o discuție politică largă, în care, evident, diferiți politicieni, diferiți reprezentanți ai forțelor politice au diferite poziții. Dar, da, această discuție are loc.

Europa Liberă: Un procent important din populație se pronunță pentru această neutralitate. De asemenea, asistăm la proteste importante în ultima perioadă în Republica Moldova. În același timp, vedem că propaganda rusă are o influență importantă. Cum influențează propaganda deciziile politice, pe de o parte și ceea ce se întâmplă în societate, de cealaltă parte?

Nicu Popescu: Populația noastră a fost foarte expusă la dezinformare, la propagandă, timp de 30 de ani, a fost expusă de o manieră mult mai agresivă, mult mai masivă decât majoritatea democrațiilor consolidate de pe continentul european sau din America de Nord.

În acest sens, da, aceste operațiuni de dezinformare fac parte din peisajul mediatic, din politica Republicii Moldova, practic de la prima zi de independența a noastră. În același timp, societatea noastră, cu timpul, a dezvoltat un anumit grad de imunitate, o capacitate de discernământ pe care eu personal o apreciez foarte mult.

Societatea noastră de multe ori a votat și constant a revenit la votul ferm pentru forțe pro-europene, în pofida propagandei. Deci, în acest sens avem o societate care absolut clar își dorește democrația, își dorește libertatea, își dorește aderare Republicii Moldova la UE.

Chiar și acea minoritate de cetățeni ai Republicii Moldova care nu își dorește aderarea la UE, își dorește să trăiască într-o țară în care avem pace, într-o țară în care avem libertate.

Inclusiv acești protestatari pe care îi menționați, ei au libertatea de a protesta pentru că R. Moldova este un stat democratic și european. Ei nu ar fi protestat într-un stat care nu este liber. Și, în acest sens, eu cred că societatea și cetățenii Republicii Moldova sunt uniți în această dorință de a menține pacea, de a menține libertatea noastră, chiar dacă unii dintre concetățenii noștri au alte preferințe politice sau geopolitice.

Europa Liberă: NATO a promis, în declarația sa de marți, să ofere sprijin individualizat Republicii Moldova și altor țări partenere, printre care Georgia și Bosnia-Herțegovina, pentru a le ajuta să-și consolideze reziliența, independența politică și capacitățile militare. Ce va conține acest sprijin pentru R. Moldova și cât de dispus sunteți să primiți arme letale, de exemplu, din partea NATO?

Nicu Popescu: R. Moldova are nevoie de un sector de apărare funcțional, bine dotat, modern. Prin prisma acestui obiectiv, noi am mărit și mărim cheltuielile de apărare și intensificăm parteneriatele noastre.

Dacă este să ne referim la capacități concrete de apărare, R. Moldova, ca orice stat, are nevoie de un spectru foarte larg de capacități de apărare. Practic, tot spectrul trebuie să fie acoperit și, în acest sens, discuțiile noastre cu partenerii noștri, cu statele care sprijină libertatea, democrația și europenitatea Republicii Moldova includ aproape tot spectrul de echipamente necesare pentru armată modernă, funcțională, care poate apăra cetățenii noștri de riscuri, inclusiv de rachete care traversează și violează spațiul nostru, inclusiv de rachete care pod cădea peste casele oamenilor din R. Moldova.

Și, în acest sens, da, acest război a impus Republicii Moldova să își reconsidere politicile de apărare, să ne fortificăm aceste capacități pentru că cetățenii noștri sunt amenințați de această agresiune împotriva Ucrainei.

Europa Liberă: Există ceva concret în această direcție în momentul de față?

Nicu Popescu: Astăzi (miercuri, n.r.) a fost o reuniune a miniștrilor de externe în care noi am discutat în linii relativ generale direcția de cooperare. Decizia, într-un sens comun, nu este o decizie, dar a existat un consens la această masă rotundă care ne-a reunit pe toți că trebuie să intensificăm relațiile noastre și deja specialiștii militari vor continua să discute în detalii despre ce presupune exact această intensificare a relațiilor.

În același timp, aș vrea să spun că R. Moldova are un parteneriat militar cu Statele Unite, cu România, cu mai multe state europene, care a fost inițiat în anii '90 deci, noi astăzi nu vorbim de câteva măsuri, noi vorbim de continuarea și intensificare unor legături și parteneriate mai vechi cu state și organizații care își doresc ca și cetățenii Republicii Moldova, ca noi în R. Moldova să avem pace, libertate, democrație.

Europa Liberă: Nu avem ceva concret în momentul de față, deci…

Nicu Popescu: Deci astăzi nu am discutat anumite lucruri concrete, dar evident, aceste discuții și interacțiuni dintre R. Moldova și NATO nu se rezumă doar la chestiuni de ordin general, se discută și despre lucruri concrete, dar în alte formate, am înțeles.

Europa Liberă: Nu putem spune că R. Moldova va primi arme din partea partenerilor, ca să fiu foarte concretă în întrebare.

Nicu Popescu: R. Moldova are nevoie de un spectru foarte larg de capacități de apărare. Evident, acest lucru include echipamente non-letale, dar și echipamentele letale, pentru că soldații au nevoie, da, și de corturi, și de încălzitoare, dar și de armament. Și, iată, întreg spectrul de necesități al Republicii Moldova se discută în parteneriatele noastre, atât bilaterale, cât și instituționale.

Europa Liberă: Care este situația energetică în momentul de față? Știm că n-ați avut nevoie de gaz din România, dar că aproximativ 70% din capacitatea de energie electrică, cel puțin în ultimele zile, a venit via România. Cum s-a pregătit Guvernul și ce așteptări aveți de la parteneri?

Nicu Popescu: Noi avem nevoie de gaz în continuare, practic de la orice stat partener sau companie care ne poate livra acest gaz. Noi am stocat anumite rezerve de gaz, le-am înmagazinat parțial în România, parțial în Ucraina.

Din fericire, avem această conductă, gazoduct care leagă R. Moldova și ne permite să avem un anumit grad de securitate energetică pe chestiunea gazului. Situația este, însă, destul de gravă în domeniul livrărilor de electricitate în sistemul nostru.

Noi nu avem rețele de mare capacitate care ne-ar lega de rețeaua electrică din România. Avem câteva conexiuni, care sunt relativ limitate ca și capacitate sau nu au cea mai bună capacitate din cauza geografiei și modului cum au fost ele construite acum câteva decenii.

Pe partea de electricitate suntem foarte afectați, în special de această campanie de bombardare a rețelelor electrice și a infrastructurii electrice din Ucraina.

Noi, anterior, până în 10-11 octombrie, când Rusia a lansat acest val de atacuri împotriva rețelelor electrice din Ucraina, importam anumite cantități de electricitate din Ucraina.

Ne doream întotdeauna să importăm mai mult, dar iată că din cauza acestor bombardamente suntem afectați. Am avut întreruperi masive de electricitate și, desigur, aceste bombardamente ne afectează pe absolut toți în R. Moldova.

În momentul de față nu importăm energie din Ucraina. Practic, 90% din necesitățile noastre de electricitate vin din România. Și cu această ocazie aș vrea să mulțumesc din tot sufletul, în numele oricărui cetățean al Republicii Moldova, că datorită României, R. Moldova se menține pe linia de plutire politic, geopolitic, energetic, în domeniul electricității și că datorită României, absolut fiecare cetățean al R. Moldova, indiferent de preferințele politice, geopolitice, indiferent de atitudinea față de România, fiecare cetățean al R. Moldova beneficiază de această electricitate livrată nouă de către România. Vă mulțumesc în numele tuturor cetățenilor.

Europa Liberă: Care este situația refugiaților din Ucraina care se găsesc în momentul de față în R. Moldova?

Nicu Popescu: Avem peste 80.000 de cetățeni ucraineni. Situația este mult mai calmă decât era în primăvară, dar nu excludem că valul de refugiați ar putea crește din cauza bombardamentelor asupra infrastructurii energetice din Ucraina.

Europa Liberă: Ce ar trebui să facă România mai mult pentru R. Moldova?

Nicu Popescu: Cu România avem foarte multe proiecte comune, ne dorim construcția unui nou pod între Leova-Bumbăta.

Ne dorim și avem urgentă nevoie de o linie care ar conecta sistemele noastre energetice între Bălți și Suceava. Și, evident, avem zeci de proiecte - lemne, păcură, infrastructură, control coordonat la frontieră - pe care le discutam și treptat le implementăm.

Previous Next

XS
SM
MD
LG