Din 1 ianuarie 2019 R. Moldova are o lege (adoptată ca urmare a mai multor condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului) care le permite deţinuţilor să ceară reducerea termenului de detenţie din cauza condiţiilor inumane din penitenciare.
Este norma legală care l-a ajutat şi pe fostul premier moldovean Vlad Filat, să obţină marţi, 3 decembrie, eliberarea condiționată, înainte de termen. Cu toate acestea, eliberarea sa a luat toată lumea prin surprindere și a provocat un adevărat seism în lumea politică de la Chişinău.
Cazul a devenit, imediat după eliberare, subiect de dispută între preşedintele Igor Dodon şi fosta prim-ministră, Maia Sandu, ca şi între vechiul şi noul ministru al justiţiei, care au continuat şi miercuri, 4 decembrie, să se acuze reciproc.
Igor Dodon a pretins că Maia Sandu şi guvernul ei nu au reacţionat, trebuie de înţeles în mod deliberat, atunci când apărarea lui Filat obţinea, rând pe rând în justiţie, reduceri de termen:
„Această eliberare a fost pregătită de fosta guvernare, le place lor sau nu le place. Reducerea termenului cu 709 zile a avut loc cu aprobarea tacită, neatacarea în instanţa de judecată de către fostul guvern şi ministrul justiţiei. Pe dosarul acesta e vorba de 25 de milioane de dolari. A fost recuperat. Nu a fost. Acesta e încă un element al ilegalităţii deciziei”.
Maia Sandu i-a răspuns lui Dodon că el, nu ea „controlează judecătorii” şi „protejează corupţii”, numindu-l totodată pe şeful statului „o caricatură în comparaţie cu Plahotniuc” pe care, aşa cum a pretins în mesajul de răspuns Sandu, îl va ajunge foarte curând din urmă.
Ceea ce însuşi Filat a încercat să nege în prima sa apariţie în faţa jurnaliştilor e ideea că vreunul din aceşti sau alţi politicieni ar fi avut vreun amestec în cazul său:
„Cât timp a durat această procedură pe care am finalizat-o ieri, au avut să treacă prin R. Moldova nici mai mult, nici mai puţin de trei guverne. Eliberarea mea nu are nimic nici cu Maia Sandu, nici cu Igor Dodon şi nici cu mulţi alţii. Eliberarea mea are la bază legea.”
Prin eliberarea sa cu aproape cinci ani înainte de expirarea termenului, Filat, dacă nu a profitat de sprijin politic, cel puţin pare să-i fi luat prin surprindere pe politicienii din ambele tabere politice.
Fadei Nagacevschi, actualul ministru al justiției, nu ştia încă miercuri, când a comentat din nou cazul, cum exact funcţionează norma ce i-a facilitat eliberarea. Legea de reducere a termenului de detenţie pe motivul condiţiilor inumane din penitenciare este în vigoare de aproape un an:
„Patru ani din nouă – nu ştiu cum s-a ajuns la două treimi. Dar acesta e primul lucru pe care o să-l clarificăm.”
Iată explicaţia fostei ministre a justiției, Olesea Stamate:
„Pentru o anumită perioadă când ai fost deţinut în condiţii degradante, se consideră că tu ai executat în loc de o zi, de exemplu, două. De asta, el (termenul) se adaugă la termenul pe care tu deja l-ai executat, considerându-se că tu ai execut mai mult decât ai executat de fapt.”
Argumentele prin care Dodon şi Nagacevschi arată cu degetul spre Maia Sandu şi Stamate atunci când le suspectează de legături cu eliberarea lui Filat pornesc de la alegația că ar fi tăinuit existenţa demersului în justiţie și culminează cu teoria că ar fi pregătit terenul, prin mutări de cadre în administraţia penitenciarelor.
Ministrul justiției, Fadei Nagacevschi: „Şeful interimar al Penitenciarului nr.13 a fost numit în funcţie de către ministra Stamate. Nu vreau să învinuiesc pe nimeni, dar lucrurile sunt prea suspecte.”
Fosta ministră a justiției, Olesea Stamate: „Bine, el încearcă să iasă basma curată, pentru că lor nu le-a picat deloc bine că e pe timpul lor când a fost eliberat Filat şi ei încearcă să arunce pietrele în guvernarea noastră.”
Fosta ministră nu este singura care crede că eliberarea lui Filat nu pică bine politic pentru tabăra socialiştilor. Unii comentatori de presă au sugerat că ceea ce l-ar putea deranja, în primul rând, pe președintele Igor Dodon e percepţia că nu este un conducător de temut şi că, în fapt, nu deţine cu adevărat puterea aşa cum pretinde.
Alţii spun că, în ce-l priveşte pe ministrul Nagacevschi, ar fi fost mai înţelept să ignore subiectul decât să caute vinovaţi în sistemul penitenciar, ceea ce aruncă asupra lui suspiciunea că încearcă să controleze ceea ce nu i se cuvine unui ministru de justiţie.
În tabăra juriştilor, pe de altă parte, există aproape o unanimitate în a se crede că, formal, eliberarea fostului premier a întrunit condiţiile legale, chiar dacă toată lumea pare să înţeleagă că decizia are şi tentă politică, pentru că ar fi devenit posibilă doar graţie debarcării de la putere a lui Vlad Plahotniuc.