După ce Kremlinul a lansat campania de mobilizare pe 21 septembrie, poliția a început să-i trimită pe bărbații ruși care protestau contra războiului din Ucraina direct în armată. Așa încât femeile, care erau deja în fruntea firavei mișcări pacifiste, și-au intensificat acțiunile de protest.
Câteva zile la rând la începutul lui noiembrie, cam 12 femei s-au adunat în fața cartierului general al Districtului militar de vest din S, Petersburg ca să ceară armatei ruse să îndeplinească promisiunea guvernului de a nu-i trimite pe recruți pe câmpul de luptă din Ucraina su în regiunile rusești de la granița cu Ucraina.
Femeile sunt în fruntea firavei mișcări pacifiste din Rusia
Au așteptat cinci ore în fiecare zi, dar nimeni n-a deschis ușa ca să le întâlnească, sau ca să primească apelul lor scris.
„Nimeni nu ne ascultă”, a spus Viktoria Sannikova, venită din orașul siberian Tomsk ca să ia parte la protest. „Nu-i interesează problemele noastre. Le batem la ușă de două luni de zile. Acest protest e un act de disperare.”
Într-un sfârșit, pe 15 noiembrie, ușile cartierului general s-au deschis, și femeile au fost primite înăuntru, unde le-au prezentat oficialităților 100 de scrisori și un apel comun de la rudele a aproximativ 400 de recruți aflați acum în regiunea vestică Belgorod în care se spune că bărbații sunt expuși atacurilor din Ucraina și unii dintre ei au fost uciși.
De la începutul invaziei neprovocate a Moscovei în Ucraina pe 24 februarie, femeile s-au aflat în fruntea firavei mișcări pacifiste din Rusia.
Nemulțumirea publică a crescut în intensitate
După ce președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul de mobilizare pe 21 septembrie, nemulțumirea publică a crescut în intensitate. Cu toate acestea, bărbații au fost mai puțin doritori să protesteze public, după ce au apărut relatări despre trimiterea celor reținuți de poliție direct în armată.
Femeile au ajuns astfel să domine din ce în ce mai mult mișcarea de protest, în parte și pentru că mulți bărbați au părăsit țara, sau s-au ascuns pentru ca să evite să fie luați sub arme.
Potrivit OBD-Info, o organizație neguvernamentală care monitorizează represiunea politică din Rusia, puțin mai mult de jumătate din cele 1.383 de persoane reținute la protestele anti-mobilizare care au avut loc în toată Rusia pe 21 septembrie erau femei. Iar din cel 848 de oameni arestați la protestele similare din 24 septembrie, 71% erau femei. Protestele din Daghestan, Tîva, Bașkortostan și alte regiuni au fost conduse de femei.
O analiză Reuters publicată în octombrie spune în primele săptămâni după declanșarea invaziei din februarie cel puțin 30% din cei puși sub acuzare pentru proteste anti-război erau femei, comparativ cu 11% din cei acuzați pentru proteste politice în 2021 și 6% în 2019.
„Nici un fel de pregătire militară”
În orașul Ulianovsk din regiunea Volga, un grup de femei, soții ale bărbaților chemați sub arme în mobilizarea care s-a terminat pe 1 noiembrie, s-au adunat în fața unei clădiri a armatei pe 11 noiembrie ca să ceară retragerea bărbaților lor din zona de luptă, spunând că acestora nu li s-a dat nici un fe de pregătire militară relevantă și problemele de sănătate pe care le aveau înainte de a fi recrutați s-au înrăutățit.
„Oamenilor le e frică să-o părăsească pe cei iubiți”, spune Tatiana, soția unui bărbat mobilizat din Ulianovsk, care nua vrut să-și dea numele de teama repercusiunilor. „Nu am luat parte la protest[ul din 11 noiembrie] … Am organizat apelurile scrise”.
„Am primit un răspuns de la oficiul procurorului militar din Ulianovsk”, adaugă Tatiana. „Am impresia că nici nu ne-au citit apelurile. Ne-au scris că n-au fost nici un fel de plângeri - de parcă soțul meu e în spital degeaba”.
Soțul ei, mai spune Tatiana, a dorit să fie mobilizat și chiar s-a dus singur la comisia de recrutare, dar a cerut o amânare pentru că se afla sub tratament din cauza unor probleme dentare complexe.
„N-a fost nici un fel de pregătire militară”, declară ea. „Nici măcar nu i-au dus la poligonul de trageri de aici din Ulianovsk. Au făcut o săptămână de exerciții, după care el a stat o săptămână în spital”
„A cerut o amânare militară, spunând că e în spital - și nu era singur acolo -, a făcut cererea asta de mai multe ori, dar procurorul spune că n-au fost plângeri”, a declarat Tatiana pentru Idel.Realities.
„Nu știu ce se va întâmpla mâine”
Olga Țukanova e mama unui recrut de 20 de ani din regiunea Astrahan care a participat la protestele din St.Petersburg. Ea spune că autoritățile au încercat să-l trimită pe fiul ei în Ucraina și au făcut în mod repetat presiuni asupra lui ca să semneze un contract de voluntar, dar au rezistat cu succes acestor presiuni până acum.
„E un civil obișnuit. Am înțeles că dacă nu fac ceva rapid, el va fi transformat din recrut în soldat cu contract care să ia parte la ’operațiunea speciaă’, în fiecare zi vine un colonel sau alt ofițer și îl presează să semneze contractele”, spune Țukanova.
Apoi, în septembrie, n-a mai reușit să dea de fiul ei câteva zile la rând, și când a sunat la unitatea lui i s-a spus că este „testat psihologic”.
„Când am înțelese că se petrece ceva, am început să dau telefoane și mi-au spus că fiul mei e pe lista celor care urmează să fie trimiși pe front. Le-am spus că e doar recrut, dar au zis că va semna un contract voluntar și se va alătura ‘operațiunii speciale’. Așa că am început să trimit cereri peste tot, inclusiv la ministerul Apărării, și trebuie că asta a avut ceva efect, pentru că nu l-au trimis”.
Țukanova crede că nici unul din militarii care fac parte din unitatea fiului ei nu a fost trimis în zona de luptă, posibil pentru a evita „scandalurile” după protestele contra trimiterii pe front a recruților.
„Nu știu însă ce se va întâmpla mâine”, spune femeia, adăugând că imediat ce se termină perioada de recrutare, el va fi mobilizat imediat pentru serviciu militar extins. „Am un singur fiu. Ce mai trebuie să pierd?”.
„Am sentimentul că toată lumea se năruie”
Din cauza experienței cu fiul ei, Olga Țukanova a devenit co-fondatoare a unui grup neoficial numit Consiliul mamelor și soțiilor de militari, cu filiale în mai multe orașe, care trimite regulat apeluri la președintele Putin și la alte oficialități militare.
Acest Consiliu organizează întâlniri online cu participanți din fiecare regiune a Rusiei care comunic prin grupuri închise pe social media, în special pe Telegram, și deși campania de proteste și apeluri a Consiliului a crescut în intensitate, acestea sunt în general ignorate de autorități.
„N-am nici o speranță de la autorități, singura mea speranță e în oameni, că se pot organiza singuri și să ajungă la niște rezultate. Apelurile noastre sunt necesare pentru a forța autoritățile să facă ceva și pentru ale arăta că oamenii se uit la ele. Sunt convinsă că vom ajunge la ceva”, spune Olga Țukanova din St. Petersburg.
Dar Tatiana din Ulianovsk spune că reacțiile la protestul legat de situația soțului său au lăsat-o „dezamăgită de țara noastră”.
„Nu avem legi, sau cele pe care le avem nu funcșionează. Am senzația că nu trăim într-o societate modernă, ci în Evul Mediu. Toate apelurile mele sunt ignorate. Când cer ajutor, mi se spune să tac din gură și să las ca lucrurile să treacă. Am sentimentul că toată lumea se năruie, și n-am nici idee despre ce urmează”.
Articol scris de Robert Coalson pe baza relatărilor Idel.Realities and North.Realities. Traducere și adaptare de Lucian Ștefănescu.
