„Stimată doamnă”, începe mesajul trimis către femeile din Republica Moldova. „Sunteți invitată să efectuați un test de screening cervical gratuit. Prelevarea regulată a testului este importantă pentru depistarea modificărilor în celulele cervicale și prevenirea dezvoltării cancerului de col uterin.”
Peste 80.000 de femei au primit deja un mesaj de acest fel – personalizat cu datele medicului lor de familie – pentru a merge la doctor să facă gratuit testul PAP.
Testarea descoperă prematur dacă o femeie este sau nu infectată cu HPV, un virus responsabil de cancerul de col uterin, boală care ucide în fiecare an între 150 și 160 de femei din R. Moldova.
Anual, în R. Moldova 300-350 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin. În prezent, aproximativ 4.200 de paciente au acest diagnostic.
Mesajele au început să fie trimise după ce în sistemul informațional automatizat de asistență medicală primară (SIA AMP) a fost inclus Registrul național de screening cervical, care permite monitorizarea parcursului medical al fiecărei femei.
Sistemul este interconectat cu Registrul populațional prin IDNP (fiind incluse toate femeile asigurate și neasigurate) și cu platforma guvernamentală MNotify, care permite trimiterea invitațiilor pe e-mail.
„Odată ce a fost disponibil acest registru, este ușor să vedem în sistem cine trebuie să facă testarea. Asistentele medicale sunt cele care verifică și trimit SMS către femeile din grupul de vârstă care trebuie să facă testul PAP”, spune Nicolae Lupu, medic de familie din orașul Călărași.
Cum funcționează, mai precis, sistemul? Medicul de familie colectează și introduce datele de contact și consimțământul pacientei. Ulterior, sistemul identifică automat toate femeile eligibile în funcție de vârstă și istoricul testărilor. Notificările ajung indiferent de locul în care se află femeia, inclusiv peste hotare.
Potrivit Ministerului Sănătății, peste 88.400 de femei au primit deja notificări pe adresa electronică în primele luni ale acestui an.
„Ne gândim cum să îmbunătățim acest mecanism ca să scoatem povara de pe medicii de familie. Ori să creăm un call-center, care va fi responsabil de invitarea femeilor nu doar pentru acest screening, ori să suplinim acest mecanism cu AI (inteligență artificială, n.r.)”, explică Diana Valuță, șefa Unității de coordonare a implementării screening-ului de col uterin de la Institutul Mamei și Copilului.
Testul PAP se face o dată la trei ani, de către femeile din grupul de vârstă 25-67 de ani.
Testarea HPV – metodă de screening pentru depistarea cancerului de col uterin
Separat de testul PAP, autoritățile din R. Moldova vor să faciliteze – în viitor – testarea HPV ca principală metodă de prevenire a cancerului de col uterin.
În acest sens, în zece spitale din Moldova a avut loc un program-pilot, la care au participat circa 3.000 de femei cu vârste cuprinse între 30 și 65 de ani, care nu mai făcuse un astfel de test în ultimii trei ani.
„În jur de 1.139 au ales auto-prelevarea, iar alte peste 1.800 au preferat recoltarea efectuată de personalul medical”, spune șefa Unității de coordonare a implementării screening-ului de col uterin din cadrul Institutului Mamei și Copilului, Diana Valuță.
Rezultatele preliminare ale acestui program arată că 6,6% dintre femeile care au făcut testul aveau virusul HPV – deci prezentau riscuri de a se îmbolnăvi de cancer de col uterin.
„Analizăm rezultatele și vrem să propunem Ministerului Sănătății implementarea națională a acestui test, pentru anul viitor”, spune Diana Valuță.
Testarea ar putea fi implementată gradual, pentru femeile care în 2027 ar trebui să realizeze testul PAP. „Avem în jur de 500.000 de femei din această categorie de vârstă și înțelegem că costurile sunt mari”, conchide Valuță.
Ce este un test HPV și un test PAP
Virusul papiloma uman (HPV) este principalul responsabil pentru cancerul de col uterin. HPV include peste 200 de tipuri de tulpini (genotipuri), însă doar câteva dintre ele, numite tulpini cu risc înalt, pot duce la cancer.
Cele mai frecvente modalități de transmitere a virusului includ contactul sexual, contactul piele la piele și, mai rar, transmiterea de la mamă la făt.
Odată pătruns în organism, virusul HPV poate fi eliminat de sistemul imunitar în 1-2 ani, însă poate și rămâne în corp și duce la cancer.
Testul HPV identifică dacă virusul este prezent și ce tip de tulpină este, în timp ce testul PAP identifică deja schimbările/modificările produse de virusul HPV. Astfel, un rezultat negativ la HPV arată cu mare certitudine că nu există probleme la nivelul colului uterin.
„Testul HPV este o metodă nouă, unde gradul de precizie este mult mai înalt. Testul PAP poate da rezultate fals-pozitive, dar și fals-negative. Cele fals-pozitive fac ca femeile să se streseze și să vină în zadar de 2-3 ori la medic și, de fapt, să afle că sunt sănătoase. O problemă este și când rezultatul este fals-negativ”, explică Diana Valuță.
Vaccinarea HPV – extinsă până la vârsta de 26 de ani
R. Moldova a fost introdus în 2017 în calendarul național de imunizări vaccinul HPV. Inițial, vaccinul era destinat fetelor de 10 ani, iar din 2021 pentru ambele sexe din grupul de vârstă 9-14 ani.
Începând cu 2025, după recomandările OMS, vaccinarea HPV a fost extinsă până la vârsta de 26 de ani.
Australia este prima țară care a introdus vaccinarea HPV la nivel național în 2007 și estimează că va elimina cazurile de cancer de col uterin până în 2035.
În Marea Britanie, vaccinarea a dus la o reducere de până la 87% a cazurilor de cancer de col uterin în rândul femeilor vaccinate la 12-13 ani.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
