Linkuri accesibilitate

Noua putere și un conflict „învechit”


Un câmp de levănțică pe malul Nistrului

Moderatorul emisiunii - Radu Benea. Din sumar:

Schimbarea puterii în Republica Moldova și reglementarea transnistreană – declarații ale oficialităților și opinii ale experților. Și... reprezentanții mediatorilor și observatorilor în procesul reglementării transnistrene vor purta consultări la Chișinău și Tiraspol pentru reluarea dialogului în formatul 5+2.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute:

Noua putere și un conflict „învechit”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

***

Președintele Igor Dodon crede că reglementarea transnistreană nu se va afla pe agenda Guvernului Republicii Moldova în viitorul foarte apropiat, pentru că, pentru moment, nu există o conjunctură favorabilă pentru găsirea unei soluții. Dodon a explicat, la postul de televiziune N4, că trebuie să existe un consens intern, dar și unul extern. În opinia președintelui, în acest moment, prioritățile sunt problemele sociale cu care se confruntă locuitorii din regiunea transnistreană, inclusiv cele legate de școli, numere de înmatriculare auto, telefonie, terenuri agricole.

Între timp, vicepremierul pentru Reintegrare, Vasile Șova, a anunțat, vineri, în cadrul unei întâlniri cu ambasadorul României, Daniel Ioniță, că în iulie vor avea loc consultări în formatul 3+2 între reprezentanții mediatorilor în reglementarea transnistreană - OSCE, Rusia, Ucraina, și cei ai observatorilor – Uniunea Europeană și Statele Unite, care vor vizita Republica Moldova.

Pe de altă parte, reprezentantul politic al Tiraspolului, Vitali Ignatiev, a spus la postul local de televiziune că ar avea confirmarea că vizita va avea loc pe 12 iulie. După consultări, a spus Ignatiev, va începe pregătirea pentru o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 – mediatorii, observatorii, plus cele două părți în conflict – ultima ședință a formatului 5+2 a avut loc la Roma în luna mai, anul trecut.

Rusia a acceptat să prelungească regimul preferențial de export pentru cinci categorii de mărfuri din R. Moldova, ce urma să expire pe 1 iulie. Este vorba de legume, mere, produse conservate și vinicole. Regimul preferențial este în vigoare din ianuarie, iar într-o postare pe Facebook președintele Igor Dodon a reamintit că acordul a fost negociat de el cu președintele rus Vladimir Putin în octombrie 2018. Totodată, Dodon s-a declarat „convins” că numirea vicepremierului pentru reintegrare Vasile Șova în funcția de copreședinte al Comisiei interguvernamentale moldo-ruse va ajuta la relansarea relațiilor comerciale bilaterale. Șova s-a întâlnit pe 24 iunie, la Chișinău, pentru prima dată în noua sa calitate, cu copreședintele rus al comisiei, ministrul agriculturii Dmitri Patrușev. Delegația rusă a fost condusă de vicepremierul rus Dmitri Kozak, care a vizitat și orașul Bender, unde s-a întâlnit cu liderul administrației transnistrene Vadim Krasnoselski. Potrivit presei locale, în discuție s-au aflat chestiuni economice și activitatea de mai departe a formatului de negocieri 5+2 pentru reglementarea transnistreană, care, au fost de părere cei doi, ar trebui să continue indiferent de situația politică internă.

Delegația moldoveană în Comisia Unificată de Control (CUC) a denunțat, din nou, „instituirea abuzivă” a unor posturi de control transnistrene în Zona de Securitate, inclusiv desfășurarea unor echipe mobile de vameși și grăniceri. În ședința de joi a Comisiei, reprezentanții Chișinăului au deplâns faptul că delegația transnistreană și cea a Federației Ruse refuză, invocând motive de procedură, să discute și să documenteze situația. Autoritățile moldovene acuză administrația separatistă a regiunii transnistrene de faptul că a început să consolideze o așa-zisă frontieră în Zona de Securitate de-a lungul Nistrului, în special după ce liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a semnat, pe 4 iunie, o dispoziție în care se spune că mai multe localități din Zona de Securitate de-a lungul Nistrului s-ar afla sub controlul temporar al Republicii Moldova. Chișinăul a protestat, cerând o intervenție mai hotărâtă a Misiunii OSCE și a celorlalți actori implicați în reglementarea transnistreană.

Noua președintă a parlamentului de la Chișinău, lidera socialistă Zinaida Greceanîi, a spus într-un discurs rostit joi în Duma de Stat a Federației Ruse că „pentru prima dată după mulți ani, R. Moldova are ocazia să promoveze o politică externă cu adevărat echilibrată”. Greceanîi a criticat în legislativul rus „acțiunile nechibzuite și incompetența” care ar fi caracterizat politica externă a vechiului regim de la Chișinău, aflat în relații reci cu Moscova. Lidera socialistă a mai amintit că recenta criză din R. Moldova, provocată de refuzul PD de a ceda puterea, a fost depășită cu susținerea partenerilor externi ai țării: Federația Rusă, UE și Statele Unite ale Americii.

Fostul președinte al fostului partid de guvernământ al democraților, Vlad Plahotniuc, susține că dosarul penal care i-a fost intentat în Federația Rusă este una din amenințările la adresa sa și a familiei sale, transmite IPN. Într-o postare pe Facebook, fostul lider PD a scris că Moscova i-a deschis mai multe dosare despre care a aflat din presă și că toate acestea „sunt fantezii”. Ministerul rus de interne l-a pus pe Plahotniuc sub învinuire pentru organizarea și conducerea unui grup criminal implicat în traficul de droguri. Într-un alt dosar, oligarhul fugar este învinuit de spălare de bani și scoaterea ilegală din Rusia a peste jumătate de miliard de dolari.

Consiliul Suprem de Securitate, convocat de președintele Igor Dodon, a discutat miercuri, 26 iunie, problema asigurării energetice a Republicii Moldova, ținând cont de faptul că la sfârşitul anului expiră contractul cu Gazprom. În acest context, s-au cerut informații suplimentare despre livrările energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan din regiunea transnistreană și dacă acestea au sau nu au intermediari.

***

Europa Liberă: Cum ați auzit la știri, o delegație parlamentară a noii majorități de la Chișinău a vizitat Moscova pe 26-27 iunie, unde a purtat discuții cu conducerea Dumei de Stat și a guvernului rus. În cadrul întrevederilor, președinta parlamentului moldovean Zinaida Grecenîi a vorbit, între altele, despre intenția restabilirii relațiilor și a parteneriatului strategic cu Federația Rusă pe toate dimensiunile de colaborare. Din delegație a făcut parte și vicepreședintele Parlamentului, socialistul Ion Ceban, pe care colega noastră Valentina Ursu l-a întrebat cum vede noua putere de la Chișinău parteneriatul strategic cu Rusia și dacă pe agenda priorităților sale se află și reglementarea transnistreană.

Ion Ceban: „Ar trebui cu toții să ne dăm seama că probabil nu va mai exista sau n-a existat și nu va mai exista o astfel de oportunitate și conjunctură unde am putea beneficia absolut de normalizarea relațiilor, și în consecință să beneficiem de parteneriate atât în Est, cât și în Vest, evident, după curățarea sistemului politic care a început.

Oamenii vor multe schimbări peste noapte, însă schimbările peste noapte nu se întâmplă, asta trebuie să înțelegem, pentru că ceea ce a fost plămădit 10 ani de zile prin corupție, șantaj, prin mituire, prin ierarhie, prin scheme criminale ș.a.m.d. noi ne-am fi dorit foarte sincer să fie ruinat într-o zi, într-o săptămână, dar sistemul opune rezistență și trebuie să înțelegem că va mai opune rezistență, deși noi suntem foarte optimiști.

Acum, revenind la chestiunea asta cu Federația Rusă, Republica Moldova este o țară foarte mică și ar trebui să facă o diplomație foarte mare. Probabil nu mai există astfel de cazuri în Europa sau în lume chiar unde marile puteri – Federația Rusă, Uniunea Europeană, Statele Unite, alți actori politici și nu doar, țări, uniuni – au susținut și au văzut că ar putea să existe sorți de izbândă aici, în Republica Moldova, în formula în care am fost noi susținuți în această ipostază, pentru că pe intern a fost o susținere masivă și noi asta simțim.

Probabil n-a existat și nu va mai exista o astfel de oportunitate și conjunctură în care am putea beneficia de parteneriate atât în Est, cât și în Vest...

Oamenii au mari speranțe, oamenii au mari așteptări, oamenii au vrut această schimbare și evident că, fără suportul din afară, ar fi fost foarte dificil, vă spun sincer, dar și rolul celor de aici trebuie să-l înțelegem, începând cu președintele și terminând cu liderii politici ai Blocului ACUM, ai Partidului Socialiștilor că au găsit această formulă și acest limbaj comun...”

Europa Liberă: Dar Rusia a văzut din start socialiștii la putere în Republica Moldova?

Ion Ceban: „În cadrul acestei vizite, avându-l pe vicepreședintele Slusari de la Platforma DA, pe dl Nantoi de la PAS, deci reprezentanții Blocului ACUM, eu vreau să zic că conducerea de vârf a Rusiei – și aici mă refer la dl Volodin și Duma de Stat, la dna Matveenko și Consiliul Federației, la dl Medvedev și întreaga componență a Guvernului – au salutat și au zis: „Oameni buni, de voi depinde. Noi suntem gata să vă acordăm tot suportul și suntem siguri că și partenerii din Occident sunt gata să vă acorde tot suportul”.”

Europa Liberă: Ce așteptați concret de la Federația Rusă?

Ion Ceban: „Noi deja nu așteptăm, sunt unele lucruri care au avansat chiar din ziua de ieri, asta ar însemna prelungirea acestui export preferențial pentru producătorii autohtoni, extinderea listei...”

Europa Liberă: Prelungirea, dar nu scoaterea. De ce?

Ion Ceban: „Pentru că trebuie să existe comunicare cu partea moldavă, cu Uniunea Europeană sunt comerțuri libere în ambele destinații și aici există problema asta, inclusiv rușii au specificat-o că s-a încercat în acea perioadă, chiar și în această jumătate de an un reexport al produselor care nu sunt ale Republicii Moldova și foarte franc a spus dl Medvedev: „Oameni buni, noi suntem gata și noi vrem să preluăm produsele voastre, nu prin intermediari, nu produsele din Polonia sau din altă țară, indiferent care ar fi ea, noi vrem din Republica Moldova și noi suntem gata să încurajăm producătorii autohtoni care într-adevăr sunt disponibili să ne vândă producția, pentru că e o piață enormă care are nevoie de ea.”

Europa Liberă: Dar deseori reacția Federației Ruse era bolnăvicioasă când venea vorba despre exporturile mărfurilor moldovenești pe piața din Est, dat fiind faptul că Moldova are acest Acord de Asociere cu Uniunea Europeană și Rusia nu vedea cu ochi buni acest parcurs de integrare europeană al Moldovei. Au și spus-o chiar diplomații ruși.

Ion Ceban: „Noi credem că lucrurile stau un pic diferit. Eu cred că în ceea ce ține de regim în general am avansat și eu sunt foarte mândru până la urmă, nu știu cât va dura, ce sentiment, repet, este o situație unică când atât Uniunea Europeană, cât și Federația Rusă, cât și mulți alții au susținut și susțin în continuare acest efort al nostru comun...”

Europa Liberă: Dl Ceban, dar adversarii dvs. politici, care astăzi sunt democrații și au spus că trec într-o opoziție constructivă, v-au și botezat că sunteți „alianța Kozak”, pentru că cu blagoslovirea emisarului rus a fost posibilă crearea acestui parteneriat între PSRM și Blocul ACUM și că moldovenii ar avea memorie scurtă și nu-și mai amintesc că tocmai dl Kozak a fost cel care a venit cu planul de federalizare a Republicii Moldova și că astăzi puneți pe tavă Rusiei interesul Republicii Moldova.

Ion Ceban: „Haideți să facem în felul următor. Eu cred că ei au rămas pur și simplu perplecși, acești domni din Partidul Democrat când au auzit că dl Kozak le-a zis: „Omeni buni, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și toate lucrurile care au fost recomandate de Uniunea Europeană”. Aici nu mai încape niciun fel de interpretare până la urmă, sunt lucruri foarte clare: urmați o agendă care este recomandată din exterior și nu vine din partea Moscovei.”

Europa Liberă: Ideea federalizării dl Kozak a pornit-o?

Nimeni astăzi nu pune în niciun fel de formulă subiectul legat de federalizare...

Ion Ceban: „Haideți să facem o altă paralelă. Deci, nimeni astăzi nu pune în niciun fel de formulă subiectul legat de federalizare. Tête-à-tête, dl Kozak a explicat foarte clar că este Plahotniuc cel care a propus ca să i se ierte un fel de păcate, o astfel de „bucătărie pe masă” până la urmă politică, dar cel puțin un lucru nostim este dacă să mergi să faci un sondaj foarte clar: „Oamenii buni, dar ce este exact federalizarea?”, pentru că avem federații foarte multe în Uniunea Europeană...”

Europa Liberă: Dar ele se deosebesc.

Ion Ceban: „Rusia este federație, Statele Unite...”

Europa Liberă: Modelul rusesc e unul, modelul german e altul.

Ion Ceban: „Eu vorbesc despre altceva că, până la urmă, (federalizarea – n.r.) a devenit o sperietoare, dar nimeni n-o pune pe tapet, pentru că există cu totul alte abordări în ceea ce ține de reglementare.”

Europa Liberă: Dar Rusia astăzi vrea să fie soluționată problema transnistreană și cum?

Ion Ceban: „Haideți să nominalizăm. Deci, federalizarea am scos-o, nimeni n-a pus-o în discuție, cu excepția lui Plahotniuc. Atât. Doi: evident că există Guvern. În Guvern există acea direcție care se numește politica de reintegrare. Dl Șova care vine și din domeniul de experți, pentru că dlui mai este membru de partid, a fost ministru o perioadă de timp, a fost consilier al dlui președinte, de comun cu multă lume a elaborat pachetul acesta mare care să țină cont absolut de toate și de toți partenerii noștri din exterior, în special în ceea ce ține de reglementarea problemei transnistrene, el este făcut public. Apropo, a fost bine primit în cancelariile occidentale, s-au interesat de el și la Moscova. Soluția politică este una deloc ușor de găsit, dar ceea ce trebuie să menționăm și ceea ce s-a menționat și la Washington, și la Londra, dar și la Moscova este faptul că dacă să analizăm toate conflictele de acest gen, păi...”

Europa Liberă: Și acesta ar avea șansa cea mai mare să fie soluționat?

Ion Ceban: „Exact. Acesta este șansa cea mai mare.”

Europa Liberă: Cu ce preț pentru Republica Moldova? – asta e întrebarea.

Ion Ceban: „Eu nu sunt cel mai mare expert în acest domeniu, dar toată lumea se așază la masa de negocieri și atâta timp cât nu aranjează pe toți o formulă, nu se întâmplă nimic. Deci, noi trebuie să ne așezăm și să comunicăm. Și aici este rolul și al Moscovei, și al Bucureștiului, și al Kievului, și al Chișinăului, și al Tiraspolului, și al Berlinului, și al Washingtonului, și al Bruxelles-ului.”

Europa Liberă: Dar este adevărat că Moscova nu și-ar mai dori să susțină regimul de la Tiraspol, pentru că trebuie să cheltuie foarte mulți bani și nu i-ar avea?

Ion Ceban: „Eu nu sunt analist politic și nu pot să interpretez...”

De ce era problema pe parcursul acestor ani? Pentru că diferite opinii existau la diferite instituții...

Europa Liberă: În actualul mandat pe care îl aveți să guvernați Republica Moldova împreună cu cei din Blocul ACUM va fi prioritară problema soluționării crizei transnistrene?

Ion Ceban: „Dar ea niciodată n-a fost neprioritară? Ea întotdeauna a fost prioritară. Problema este de abordare. Da, trebuie să găsim o soluție și soluția asta, în primul rând, trebuie să fie identificată de oamenii care sunt la Guvern. De ce era problema pe parcursul acestor ani? Pentru că diferite opinii existau la diferite instituții. Spre exemplu, Guvernul avea o abordare diferită...”

Europa Liberă: Dar astăzi aflăm că prin regiunea aceasta nerecunoscută contrabanda era la ea acasă...

Ion Ceban: „D-apoi trebuie de oprit toate lucrurile astea și în Republica Moldova...”

Europa Liberă: Cei care sunt certați cu legea părăsesc țara prin regiunea separatistă...

Ion Ceban: „Păi am văzut și la alegeri cum s-a votat și cum au ajuns oamenii. Sunt două cartele de business, a zis-o și dl Șevciuk. Nu că aș avea mare încredere în acest domn, dar a zis foarte clar că erau două cartele oligarhice – pe partea stângă și pe partea dreaptă a Nistrului, care pur și simplu mulgeau aceste două bucăți de pământ care, de fapt, este un tot întreg așa cum puteau ei s-o facă, începând cu scheme de contrabandă, trafic de influență, activități criminale. Auzim tot ce vreți acum de la oameni și eu sper că oamenii ăștia au să continue să vorbească și eu sper că anchetatorii, sper că procurorii, sper că toți cei care astăzi vor aceste schimbări să ia toate aceste lucruri în considerare, să se autosesizeze sau să fie sesizați și să avem sorți de izbândă. Altă soluție nu avem.”

Europa Liberă: opinia vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, Ion Ceban, unul din fruntașii Partidului Socialiștilor, într-un interviu cu Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Evenimentele de ultimă oră din Republica Moldova au făcut din această țară mică un centru de interes informațional în ultimele săptămâni. Pentru prima dată în ultimii ani, noul guvern din Moldova a fost recunoscut atât de Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, cât și de Federația Rusă. Atitudinea Ucrainei față de evenimentele de la Chișinău a fost mai puțin lipsită de echivoc. Colegul nostru de la Radio Svoboda a discutat în studioul de la Kiev cu analistul politic ucrainean Serghei Gherasimciuk și, în legătură directă, cu Vladislav Kulminski, consilierul Primului Ministru al Republicii Moldova.

Vitali Portnikov: Privită din exterior, reacția Ucrainei [la evenimentele de la Chișinău] a fost una neașteptată. Ucraina a fost, de facto, singura țară care a încercat să recunoască cele două guverne, fără să acorde atenție realităților din țara vecină, relațiile cu care sunt foarte importante pentru securitatea națională a Ucrainei. Ce se întâmpla, de fapt, la Kiev în acel moment?

Serghei Gherasimciuk: Poziția Ucrainei a fost cu adevărat ciudată. Apogeul acestei „ciudățenii” a fost recunoașterea a două guverne în același timp, recunoașterea lui Filip și a lui Sandu în calitate de premieri, reacție care este, în principiu, una absurdă.

Pe de altă parte, nu m-aș grăbi să critic poziția ucraineană. Se pare că atât Ucraina, cât și România au reacționat destul de prudent în această situație, înțelegând care sunt provocările pe care le-ar aduce destabilizarea Republicii Moldova. Ucraina este adesea acuzată pentru poziția sa din ultimul timp, care ar servi intereselor lui Plahotniuc.

Eu cred însă că în acest fel Ucraina nu a făcut decât să propună deschis poziția sa de mediator. Poate că a fost o greșeală faptul că întâlnirile au avut loc în niște birouri. Poate că nu era cazul ca și Filip, și Sandu să fie recunoscuți în calitate de prim-miniștri. Dar, pe de altă parte, era necesar ca aceste întâlniri să aibă loc. În plus, din partea Ucrainei, în Moldova nu a plecat vreun ambasador, căci nu avem acum un ambasador acolo, ci reprezentantul special pentru reglementarea transnistreană.

Reglementarea transnistreană este interesul nostru principal...

Vitali Portnikov: Ce pot spune cu siguranță e că nu a fost nici pe departe vorba despre reglementare transnistreană de această dată.

Serghei Gherasimciuk: Reglementarea transnistreană este interesul nostru principal în această situație. Iar faptul că Dodon și-a promovat „pachetul” său privind rezolvarea conflictului transnistrean și faptul că vicepremierul pentru reintegrare în Moldova este chiar consilierul său - toate acestea, evident, au provocat îngrijorări din partea Ucrainei.

O situație similară s-a întâmplat și cu România. Consilierul președintelui României s-a întâlnit și cu reprezentanții ambelor tabere implicate în acest conflict politic. Ceea ce se întâmplă acum - și anume acea confruntare cu autoritățile ucrainene și, într-o oarecare măsură, și cu cele din România - pare să fie, mai curând, în interesul Rusiei decât cel al Republicii Moldova. Deoarece, acum, Moldova, fără să lămurească prea mult lucrurile, încearcă să excludă Ucraina și România din procesele de negocieri, implicând astfel și mai mult Rusia, țară care câștigă tot mai multă influență în Moldova. Prin urmare, este necesar ca cele întâmplate să fie monitorizate cu foarte multă grijă.

Eu cred că acum ar fi fost logic să fie organizată o întâlnire cel puțin la nivel de consilieri ai prim-miniștrilor Ucrainei, României și Republicii Moldova, astfel încât să putem explica, în sfârșit, cum și de ce s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat în timpul crizei politice și cum trebuie să abordăm pe viitor această relație trilaterală.

Vitali Portnikov: Va reuși oare noua putere de la Chișinău să înlăture îngrijorările ucrainenilor?

Vladislav Kulminski: Dacă aș fi fost în conducerea Ucrainei, desigur, aș fi avut aceste preocupări. Este clar că pentru Ucraina Republica Moldova este o regiune foarte importantă din punct de vedere geopolitic. Partidul Democrat, în frunte cu Vlad Plahotniuc, era, mai mult sau mai puțin, pe înțelesul Ucrainei. Problema e că regimul lui Plahotniuc putea să se mențină la putere doar apelând la aparatul represiv. Vorbim aici despre jertfe importante, care, poate, nu s-ar fi rezumat nici măcar la sute de oameni. Opoziția a declarat ferm că nu va purta negocieri cu această autoritate paralelă, cu Vlad Plahotniuc, și că guvernul trebuie recunoscut. Prin urmare, nu au existat nici încercări de a menține acest regim aflat în destrămare, pentru că asemenea încercări ar fi fost, pur și simplu, ineficiente.

Cred că noua guvernare va reuși să convingă Ucraina și România că nu reprezintă o amenințare politică...

În ceea ce privește noua politică, noul guvern, cred că aceste îngrijorări nu vor putea fi înlăturate doar prin cuvinte. Le tot poți repeta la nesfârșit Ucrainei și României faptul că Maia Sandu și Andrei Năstase sunt cei mai pro-europeni politicieni din Republica Moldova, care nu au realizat niciodată decât o politică proeuropeană. Este clar că atât Ucraina, cât și România își vor păstra îngrijorările atât timp cât din această coaliție face parte și partidul Socialiștilor pro-rus. Doar prin fapte va fi posibil să-i convingem pe vecinii noștri că noul guvern al Republicii Moldova nu reprezintă într-adevăr o amenințare politică. Cred că noua guvernare va reuși acest lucru.

În ceea ce-i privește pe socialiști, în Moldova există o mulțime de teorii conspirative. Se spune despre ei că vor prelua, la un moment dat, rămășițele din parlament ale Partidului Democrat și vor transforma Moldova în Rusia. Este puțin probabil că așa un scenariu să se realizeze, întrucât Moldova are istoria sa la capitolul proteste. Socialiștii sunt conștienți de faptul că, dacă se întâmplă așa ceva, partea pro-europeană a Republicii Moldova se va revolta imediat.

Vitali Portnikov: După ce Igor Dodon, care este un politician apropiat Kremlinului, și-a întărit influența – este parte a coaliției, președintele parlamentului e omul său și multe posturi ministeriale îi aparțin – relațiile dintre Chișinău și Tiraspol ar trebui să se îmbunătățească, în realitate, însă, acestea nu fac decât să se înrăutățească. Suntem martorii unei polemici dure dintre președintele moldovean Igor Dodon și liderul autoproclamatei republici moldovenești nistrene Vadim Krasnoselski. Această polemică nu era însă la fel de dură pe când Dodon avea mai puțină influență. Ce s-a întâmplat între timp?

Serghei Gherasimciuk: Când vorbim despre relațiile cu Transnistria, este cazul să atragem atenția nu atât la retorica părților, cât la comportamentul și politica reală al celor două părți, moldovenească și transnistreană. Atât Ucraina, cât și alte țări ar trebui să examineze cu mare atenție problema reluării rotației ofițerilor din trupele rusești. Dacă Republica Moldova va relua această rotație, va fi al doilea semnal, după declarația ministrului Apărării, care, recent, a stat de vorbă cu jurnaliștii și le-a declarat că nu este pregătit să vorbească despre retragerea trupelor rusești, deoarece are nevoie de timp ca să examineze documentele. Dacă nu există nicio declarație cu privire la necesitatea retragerii trupelor rusești (este ceea ce a cerut Moldova la nivelul Adunării Generale a ONU), dacă rotația efectivului militar rus va fi reluată, acest lucru va însemna că, deși Președintele Republicii Moldova și așa-zisul „lider transnistrean” continuă să se certe, totuși, înțelegerea dintre ei crește.

Atât Ucraina, cât și alte țări ar trebui să examineze cu mare atenție problema reluării rotației ofițerilor din trupele rusești...

Vitali Portnikov: Dar, pe de altă parte, există politica, armata, o republică autoproclamată - toate aceste lucruri pe care le urmărim din 1992 încoace, dar există și o componentă nouă: businessul. Atunci când, la Chișinău, se vorbește despre faptul că autoritățile transnistrene au avut afaceri comune cu Vlad Plahotniuc, nu vi se pare că acest detaliu este și el parte a acestei istorii, ba chiar una foarte importantă?

Serghei Gherasimciuk: Evident, nu trebuie să subestimăm componenta de business a Transnistriei în Republica Moldova. Într-adevăr, mulți, dacă nu toți, politicienii moldoveni „s-au jucat de-a afacerile” cu Transnistria. Nu este un secret nici faptul că până și compania ucraineană DTEK, care semnase un contract de furnizare a energiei electrice cu Republica Moldova, a pierdut contractul în favoarea unui agent transnistrean (Centralei de la Cuciurgan), pentru că în spate s-au aflat interese de afaceri.

Pe de altă parte, nu aș diminua rolul Federației Ruse. Atunci când în joc intră Rusia și interesele sale geopolitice, interesele de afaceri mai pot aștepta. Rusia a demonstrat asta în repetate rânduri. În ciuda faptului că mulți transnistreni călătoresc cu regularitate la Chișinău; în ciuda faptului că până nu demult mulți cetățeni moldoveni, inclusiv funcționari de la MAI, călătoreau cu mașini cu numere transnistrene, pentru că era mai ieftin - Rusia nu și-a dat acordul privind soluționarea conflictului transnistrean. Nu-l va da nici de această dată, în ciuda faptului că Dodon este prieten cu Putin, deoarece reglementarea transnistreană este posibilă doar în condițiile impuse de Federația Rusă. Rusia își va promova și în continuare această poziție.

Prin urmare, este absolut fără sens să spui că businessul joacă vreun rol în acest sens. Era un joc, la un moment dat, se spunea că dacă Moldova va deveni bogată și prosperă, atunci Transnistria își va dori să adere la ea...

Vitali Portnikov: Așa cum se vorbește astăzi în Ucraina despre Donbas și Crimeea.

Serghei Gherasimciuk: Acele părți ale Finlandei, pe care Rusia a pus mâna odată, nu au cerut și nici nu mai cer să redevină parte a Finlandei, deși Finlanda este un stat european mult mai prosper. Nu cred că acest principiu va funcționa.

Vitali Portnikov: Cum credeți, președintele Dodon nu cade și el în aceeași capcană în care a fost gata să pice, la vremea lui, și președintele Voronin, care a respins Memorandumul Kozak, planul rusesc de soluționare a conflictului transnistrean, cu numai câteva ore înainte de semnare?

Nu poți avansa în soluționarea conflictului transnistrean, ținând cont numai de opțiunea părții pro-ruse sau a părții pro-europene a electoratului moldovenesc...

Vladislav Kulminski: Bineînțeles, o asemenea situație este foarte posibilă, dar nu cred că în viitorul apropiat acest lucru se va întâmpla în Republica Moldova. În primul rând, pentru a promova o anumită politică de reglementare transnistreană, avem nevoie de un consens între forțele politice implicate. Nu poți avansa în soluționarea conflictului transnistrean, ținând cont numai de opțiunea părții pro-ruse a electoratului moldovenesc, care constituie cam 50%. La fel, nu poți face asta având în vedere numai starea de spirit a părții pro-europene a electoratului. De facto, în Moldova nu există un consens în această privință. Societatea este împărțită în două atunci când vine vorba despre conflictul transnistrean. Problema conflictului transnistrean este o prioritate de pe locul 95 pentru majoritatea locuitorilor Republicii Moldova, deoarece acest conflict este înghețat deja de mulți ani.

De altfel, de acest fapt se folosesc în mod nerușinat elitele din Republica Moldova. Conflictul înghețat este o sursă de venituri fabuloase. În Republica Moldova, sistemul domnului Plahotniuc se baza pe plățile în plic achitate funcționarilor de stat. Toți miniștrii noștri primeau bani la plic. Judecătorii și procurorii primeau bani în plic și, respectiv, adoptau decizii în interesul partidului de guvernământ. Întrebarea este de unde proveneau acești bani? Sursele interne de venit sunt destul de limitate în Republica Moldova. Acestea vin, în special, ca urmare a impunerii controlului asupra întreprinderilor de stat și pomparea banilor din taxe informale. Iar Transnistria este, de facto, o sursă de venituri nelimitate, venituri provenind din contrabandă și gazul rusesc. Elitele se cooperează foarte bine între ele, pur și simplu, pentru a câștiga bani.

Sunt absolut de acord: în Rusia interesele geopolitice prevalează asupra celor economice. În cazul în care va fi necesară o avansare bruscă și rapidă a reglementării transnistrene, evident, toți vor fi loviți peste mână și se va merge mai departe, indiferent de interesele economice ale cuiva.

Apropo, m-ați întrebat mai devreme de ce președintele Dodon nu este iubit în Transnistria: tocmai pentru că Dodon rezolvă anumite probleme direct cu Moscova, iar de părerea Transnistriei nu întreabă nimeni. În consecință, transnistrenilor este mult mai convenabil să aibă relații normale cu acele autorități din Republica Moldova care au relații proaste cu Moscova. Politica moldovenească este plină de paradoxuri. Vorbim aici despre parteneri avizi, a căror sarcină politică este să se distrugă reciproc și cât mai repede posibil. Și aici trebuie văzut foarte clar, pentru început, care sunt legăturile dintre aceste părți și care sunt obiectivele pentru a înțelege ce se întâmplă în Republica Moldova.

Cea mai mare amenințare la adresa stabilității în regiune a fost, în cele din urmă, regimul lui Plahotniuc, care era gata să recurgă la forță pentru a se menține la putere. Așadar, dacă era cineva care să prezinte pericol pentru Ucraina și România în ultimele luni, acesta a fost tocmai Plalhotniuc, care a încercat să recurgă la forță pentru a păstra puterea în mâinile sale.

Dacă Năstase și Sandu vor să rămână la putere, vor trebui să accepte compromisul cu socialiștii și cu Dodon....

Vitali Portnikov: La Kiev, însă, mulți au crezut că el ar putea stabiliza situația. Cine a avut dreptate?

Serghei Gherasimciuk: Plahotniuc a fost un partener riscant, pentru că este un politician pătimaș, iar în jocul său politic în Republica Moldova, dar și la nivel internațional, el a tot majorat miza. Să fim sinceri, Plahotniuc nu a fost niciodată nici politician pro-rus, nici pro-american, nici pro-european. El nu a făcut decât să-și construiască mica sa împărăție în centrul Europei, pe care a încercat să o conducă. Firește, dacă interesele sale politice i-ar fi cerut asta, el ar fi schimbat cu ușurință vectorul său politic în orice altă direcție, doar pentru a-și păstra puterea. În acest caz, și-a făcut efectul consensul la care au ajuns toți marii jucători internaționali, care l-au strâns într-un colț pe Plahotniuc, care nu a mai avut nicio soluție, pentru că răspunsul care venea de pretutindeni era: „nu”.

Ar fi putut el stabiliza situația din regiunea transnistreană? La prima vedere, nu. Dar dacă te uiți ce politică a dus guvernul lui Philip, constatăm anumite progrese.

Am asistat la decizii precum instalarea controlului comun la frontieră, interdicția de rotație, introdusă simultan de Republica Moldova și de Ucraina. Am văzut rezoluția, deși nelipsită de ambiguitate, a Adunării Generale a ONU, unde s-a adresat Moldova. Deși Moldova nu a insistat asupra stabilirii unor termene clare pentru retragerea trupelor rusești, ea a cerut totuși această retragere. Acum, guvernul Sandu va trebui să încerce să rămână pe această cale.

Dar să ne întoarcem la riscuri. Guvernul Sandu nu este totuși până la urmă un adevărat guvern Sandu. Deși Maia Sandu a devenit liderul acestui executiv, președinte Dodon și domnul Năstase au și ei cotele lor. Acum, pe fundalul euforiei generate de această victorie, răsună declarații că ei sunt uniți în deciziile lor, că încearcă să împingă geopolitica pe plan secund și să demareze procesul de dezoligarhizare a țării. Dar, într-un anumit moment, ne putem confrunta cu o altă criză, atunci când deciziile doamnei Sandu și ale dlui Năstase nu vor fi susținute de cele 36 de baionete ale Partidului Socialist din coaliție, Moldova fiind nevoită să organizeze noi alegerile anticipate, sau altfel socialiștii își vor impune decizia. Dacă Năstase și Sandu vor să rămână la putere, vor trebui să accepte compromisul cu socialiștii și compromisurile cu Dodon.

Europa Liberă: politologul ucrainean Serghei Gherasimciuk și Vladislav Kulminski, consilierul șefului guvernului de la Chișinău, în dialog cu Vitali Portnikov.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG