Mergeam pe strada Alba Iulia şi am trecut pe lângă trei tineri care discutau, gesticulând şi râzând. La un moment dat, unul dintre reprezentanţii generaţiei New Power şi-a ţuguiat buzele şi a scuipat pe trotuar o gumă de mestecat pe care o rumegase anterior cu osârdie. Brusc, mi-am amintit de problemele pe care aceste blestemate gume de mestecat mi le-au cauzat în ultima lună.
Vasăzică, numai în ultima vreme am călcat de trei ori pe aceste gume de mestecat scuipate pe trotuare de către moldoveni şi mi-a fost foarte greu să le desprind de talpa zimţată a pantofului, ele fiind extrem de lipicioase. M-am chinuit de fiecare dată destul de mult ca să-mi curăţ talpa pantofului, iar supoziţia că acea gumă fusese scuipată de o gură infectată de Covid mă făcea să mă spăl bine pe mâini cu săpun. Nu ştiu cum se face că mai mereu calc pe aceste gume de mestecat scuipate parcă de nişte cămile nărăvaşe. Ce obicei e acesta? Şi de ce e atât de răspândit aici?
Iar dacă mai scormonesc prin cotloanele memoriei, încep să văd aievea nişte gume de mestecat folosite-greţoase lipite de geamurile şi scaunele unor microbuze. Da, am văzut multe gume rumegate în microbuze şi troleibuze. De ce oare? De ce naiba să lipeşti de un geam din transportul public o gumă pe care ai ţinut-o în gură o vreme? Ce-i asta? E lipsa educaţiei?
Poate că nu am dreptate, dar mi se pare că gumele de mestecat scuipate pe trotuare şi lipite de scaunele şi geamurile din transportul în comun au o legătură directă cu toată brambureala politică-economică-socială din RM. Despre asta într-o altă tabletă…
