Linkuri accesibilitate

Averea judecătorilor la control


Cat de eficient sunt verificate averile si interesele magistraților?

Autoritatea Națională de Integritate susţine că se confruntă în continuare cu o serie de bariere în procesul de verificare a averilor dobândite inexplicabil de către judecători şi procurori. Mulți dintre ei își ascund averile înregistrându-le pe numele unor rude sau persoane terţe, obţin donaţii impresionante pe care nu le declară legal sau raportează bunuri la prețuri derizorii. Chiar dacă ajung în vizorul inspectorilor de integritate care constată anumite abateri, mulţi funcţionari din justiţie scapă basma curată, nu sunt eliminați din sistem, iar uneori chiar avansaţi. Verificarea averilor şi intereselor în justiţie a fost discutată miercuri în cadrul unei dezbateri online organizată de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene.

„Nu este voință”. Cine se opune edificării unui sistem judecătoresc integru?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:54 0:00
Link direct

Inspectorii de integritate, cei care au obligația să verifice declaraţiile de avere şi de interese ale funcționarilor, inclusiv ale celor din justiţie, sunt deseori constrânși de lacunele cadrului legal atunci când trebuie să probeze cazurile de dobândire de averi inexplicabile. Preşedinta Autorităţii de Integritate, Rodica Antoci, consideră că inspectorii au nevoie de pârghii mai extinse, inclusiv pentru a putea verifica nu doar averile magistraților, dar şi cele ale persoanelor afiliate de la care judecătorii obţin donaţii impresionante sau pe numele cărora îşi înregistrează formal proprietățile şi bunurile.

Inspectorii de integritate au nevoie de pârghii mai extinse...
Rodica Antoci

O altă pârghie de care ar avea nevoie inspectorii de integritate este să poată supune unei expertize independente bunurile declarate de către magistraţi sau procurori la prețuri derizorii, cum ar fi de exemplu automobile ce în realitate costă zeci de mii de euro, dar sunt declarate cu valoare de numai câteva sute de euro. Rodica Antoci precizează că aceste şi alte îmbunătățiri legale se numără printre angajamentele asumate de R. Moldova în faţa partenerilor europeni şi se regăsesc de mai mulţi ani în diverse iniţiative, documente şi strategii de politici:

„Nu este voinţă, nici voinţă politică, nici voinţă din partea celor care suntem în sistemul judecătoresc şi care cu adevărat trebuie să înfăptuim justiţia în R. Moldova.”

Rodica Antoci a prezentat exemple în care autoritatea de autoadministrare judecătorească CSM a ignorat actele de constatare ale inspectorilor de integritate în cazul a doi judecători, unul care a încălcat regimul incompatibilităților şi altul care nu şi-a prezentat la timp declaraţia de avere şi interese, abateri care se pedepsesc cu cea mai dură sancţiune – eliberarea din funcţie. Antoci a subliniat că autoritatea de integritate poate doar să constate neregulile, nu și să aplice sancțiuni de care sunt responsabile alte autorităţi:

„Cooperarea e slabă. Avem impedimente şi ele vor fi, dar e nevoie de fortificarea şi adunarea tuturor forţelor. Când fiecare vom veni cu informaţii pe care le deţinem pe domeniul competenței cu adevărat vom demonstra societăţii că avem voinţă şi cu adevărat ne dorim un sistem judecătoresc corect, imparţial şi integru.”

Ion Creţu, membru CSM, a respins criticile că instituţia ar trece cu vederea constatările Autorității de Integritate. El a invocat, la rândul său, constrângeri legale care ar împiedica organul de autoadministrare judecătorească să se implice mai decisiv pentru a face ordine în breaslă. Una din marele constrângeri, a spus Creţu, e că legislaţia nu prevede integritatea ca un criteriu decisiv în selectarea celor care aspiră la funcţia de magistrat sau vor să fie promovați în carieră.

„Cu părere de rău, în baza criteriilor pe care le avem, CSM promovează persoanele în felul în care le promovează. Suntem constrânși de punctajul oferit de colegiul de selecție, care l-a rândul său este ţinut de evaluarea colegiului de evaluare. Cel din urmă, se conduce de criterii nu foarte clare şi previzibile. Aceasta este realitatea.”

Juristul şi expertul anti-corupţie Ion Guzun constată că Autoritatea Naţională de Integritate duce în continuare lipsă de un număr suficient de inspectori de integritate, fapt ce determină un randament redus, mai ales că instituţia este deseori sabotată de alte entităţi ale statului. Expertul consideră că mecanismul de declarare şi de verificare a averilor funcționarilor trebuie revăzut, iar dovadă sunt statisticile. La patru ani de la adoptarea legii cu privire la ANI, în urma verificărilor operate de inspectori de integritate, există doar patru cazuri de confiscare a averilor şi nici un caz de condamnare pentru îmbogățire ilicită.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG