Recrutarea va fi voluntară și nu obligatorie. Potrivit unor deputați, mii de deținuți ar putea să se înroleze în armata ucraineană.
Cum vor fi selectate persoanele condamnate pentru a fi trimise pe front, cine le va supraveghea și în ce condiții vor face serviciul militar? Și prin ce se va deosebi schema ce se dorește a fi aplicată în Ucraina de cea folosită în Rusia, unde deținuții sunt trimiși la război de aproape doi ani, din vara anului 2022?
„Alegerea este evidentă”. Ce spun deținuții despre noua lege
Reporterii televiziunii noatre de limbă rusă Current Time au reușit să discute cu unii deținuți dintr-o închisoare ucraineană. Câteva sute de persoane își ispășesc acolo pedepsele, printre care și Oleh Omelciuk, condamnat pentru trafic de droguri. Peste două luni se vor împlini trei ani de când a fost închis, și mai are patru ani, conform sentinței.
Oleh este unul din cei care speră să schimbe celula de închisoare pe tranșee, atunci când legea va fi adoptată.
„Sunt patriot. Atâtea lucruri se întâmplă în țară, iar eu stau închis aici”, își explică el intenția de a merge pe front. „Cred că legea le va da o șansă celor care au ajuns aici, cel puțin, să se reabiliteze”.
Un alt deținut, pe nume Nikolai, ispășește o pedeapsă pentru jaf. El se află în penitenciar de cinci ani.
„Mai aveți de ispășit un singur an. De ce ați dori, așa cum spuneți, să vă alăturați armatei ucrainene?”, îl întreabă jurnaliștii.
„Fiecare om vrea să-și apere casa, ca un stăpân. De aceea, alegerea este evidentă, spune el. Am o diplomă și grad de medic militar. Am lucrat în serviciul de ambulanță timp de trei ani și jumătate”.
Volodimir Barandici este un alt condamnat, fost militar în armata ucraineană. În urmă cu câteva luni, se afla în prima linie, iar acum execută o pedeapsă pentru răspândirea drogurilor. Urmărirea penală a început înainte de serviciul său militar, în urmă cu șase ani. Atunci când instanța a pronunțat în cele din urmă sentința, Volodimir se afla pe front, la Avdeevka, regiunea Donbas, unde aveau loc lupte grele. Instanța a cerut unității militare să-l treacă pe Volodimir în rezervă, pentru ca acesta să execute sentința.
Volodimir spune că abia așteaptă adoptarea legii privind mobilizarea condamnaților, ca să poată reveni pe frontul ucrainean.
„Sunt pregătit din punct de vedere fizic. Am și experiență de luptă. Voi fi util acolo, spune el. Mai ales că am fost tunar pe un vehicul de luptă.”
Eliberarea condiționată
Nu toți condamnații vor putea să fie înrolați, dacă legea va fi adoptată, ci numai cei care execută pedepse pentru infracțiuni mai puțin grave.
Potrivit versiunii actuale a proiectului, eliberarea condiționată și, implicit, posibilitatea înrolării în armată nu se va aplica deținuților condamnați pentru infracțiuni împotriva siguranței naționale, nici persoanelor condamnate pentru omor cu premeditare, viol sau alte agresiuni sexuale.
De asemenea, deținuții mobilizați în Ucraina vor primi salarii. Dar nu vor avea dreptul la permisii și călătorii în străinătate. În opinia autorilor proiectului, această prevedere ar trebui să motiveze persoanele condamnate care vor să se alăture armatei.
Simpla dorință de a merge pe front nu va fi suficientă. Deținuții vor trebui să treacă o comisie medicală și să fie supuși unor teste psihologice și fizice, înainte ca să ajungă la biroul de înrolare.
Persoanele condamnate nu vor servi în „batalioane de pedeapsă”, ci în unități obișnuite, așa că va fi necesar acordul prealabil, în scris, al comandantului care va accepta să îi primească în subordinea sa.
Abia apoi, după toate aceste etape, instanța de judecată va trebui să decidă asupra eliberării condiționate a deținutului.
„Bineînțeles, am prevăzut în proiectul de lege pedepse mai severe. Dacă o persoană condamnată a semnat un contract de înrolare și apoi, de exemplu, decide să fugă de pe câmpul de luptă, va fi pasibil de o pedeapsă de 5-8 ani de închisoare. Am prevăzut o anumită marjă, deoarece înțelegem că pot exista cazuri diferite”, a declarat deputata în Rada Supremă Olena Șuleak.
O schemă „radical diferită” de cea rusească
Schema ucraineană de recrutare a condamnaților este în unele aspecte radical diferită de cea care a fost aplicată în Rusia începând cu vara anului 2022.
Trebuie să amintim că, în Rusia, fondatorul grupului de mercenari „Wagner”, Evgheni Prigojin, a fost primul care s-a ocupat de mobilizarea deținuților. Îi lua în principal pe cei condamnați pe articole grave: pentru crimă, viol, jaf. Pușcăriașii din Rusia erau grațiați imediat prin decretele secrete ale președintelui Putin, dar nu prin decizie judecătorească, și, de asemenea, primeau o soldă destul de mare. Ei au servit în batalioane de asalt, care nu făceau parte din armată - erau supuși unei discipline extrem de severe, fiind executați pentru nesupunere și tentativă de dezertare. Astfel de unități erau folosite mai ales în așa numitele asalturi „în valuri” sau de „carne de tun”, în care până la 80% din deținuți erau uciși.
La început, recruții din închisori erau trimiși la război pentru șase luni, fiindu-le promisă libertatea dacă vor supraviețui. Apoi, regulile s-au schimbat. De recrutare se ocupă acum ministerul rus al Apărării, iar persoanele condamnate trebuie să servească până la sfârșitul războiului.
Ucraina nu vrea să urmeze calea Rusiei
Viceminista ucraineană a justiției, Olena Vîsotska, spune că petrece ore întregi discutând cu colegii săi despre mobilizarea persoanelor condamnate. Potrivit ei, cadrul legislativ trebuie să fie fără breșe, iar toate părțile implicate să își înțeleagă drepturile și obligațiile.
„Noi nu formăm un alt «Wagner». Discutăm despre mecanismele și garanțiile juridice pentru condamnați, spune Olena Vîsotska. Așa cum oamenii de rând ajung pe front în brigăzile de asalt, tot așa pot ajunge și deținuții. Condiția pentru eliberarea lor va fi un contract. Iar acesta nu poate fi încheiat pentru o perioadă mai scurtă decât sfârșitul legii marțiale.”
- Te-ar putea interesa și: „Dacă nu mă întorc, asta-i soarta”. Cum sunt recrutați transnistrenii să lupte de partea Rusiei în Ucraina
În 2022, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a grațiat 363 de persoane care doreau să se înroleze în armată. Printre acestea se numărau foști militari și veterani ai operațiunilor de luptă care își ispășeau pedepsele în detenție.
„În 99 la sută din cazuri, acești oameni și-au demonstrat valoarea pe câmpul de luptă. Din păcate, mulți nu mai sunt în viață”, spune despre ei Maksim Jorin, comandantul adjunct al Brigăzii a treia de asalt. „Cei care s-au înrolat atunci și mai sunt în viață, își îndeplinesc și astăzi datoria cu responsabilitate”.
Ca militar, Jorin spune că susține întru totul mobilizarea voluntară a deținuților.
„Este vorba despre un număr mare de oameni care, potențial, sunt capabili să îndeplinească sarcini de luptă. Evident, există un specific în a lucra cu ei. Dar totul depinde de comandanți, așa încât această resursă să fie valorificată corect”, spune el. „Sunt convins că putem recruta, liniștit, acolo [în închisori] oameni. Chiar și pentru crearea unor unități separate.”
Aproximativ 46.000 de persoane se află în prezent în penitenciarele și centrele de detenție preventivă din Ucraina. Acesta este potențialul de mobilizare pe care statul ucrainean nu îl folosește încă, afirmă Ministerul Justiției. Autoritățile de la Kiev spun că vor să dea o șansă persoanelor condamnate să meargă pe front. Deocamdată, nu există estimări, nici măcar aproximative, a numărului deținuților ce s-ar putea înrola voluntar în armată și, mai ales, a celor cărora li se va permite să facă acest lucru.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
