Din sumarul ediţiei: evoluțiile legate de pericolul extinderii coronavirusului țin topul știrilor în și Republica Moldova. SMS-uri au atenționări și restricții de circulație – printre metodele de combatere a virusul pe cele două maluri ale Nistrului. Ce cred oamenii de rând despre trecutul și viitorul reglementării transnistrene, la 28 de ani de la izbucnirea conflictului armat de pe Nistru. Și zeci de mii de oameni au participat în Rusia la marșuri de comemorare a lui Boris Nemțov, la cinci ani de la asasinarea acestuia lângă zidul Kremlinului.
***
Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Autoritățile moldovene au informat sâmbătă că nu s-a depistat niciun caz de infectare în Republica Moldova cu coronavirusul de tip nou. Într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătății se mai spune că trei persoane revenite recent din Italia, doi adulți și un copil, s-au prezentat la spital cu febră și tuse, dar testele pentru coronavirus au ieșit negative. Vineri, ministerul de externe de la Chișinău a informat că o moldoveancă aflată în Italia a fost depistată ca infectată cu coronavirus, fiind plasată în carantină la domiciliu. A doua moldoveancă suspectată, în același loc din Italia, este în așteptarea rezultatelor testelor, în carantină la domiciliu.
Presa de la Chişinău a scris că liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, și-a petrecut împreună cu familia o vacanță de lux în Egipt, iar jurnaliștii de la portalul Deschide.md l-au filmat pe Krasnoselski ieșind din sala VIP a Aeroportului Chişinău și însoțit de paza de corp echipată cu umbrele antiglonț.
Centrala electrică de la Cuciurgan, din regiunea separatistă transnistreană, planifică să-și extindă capacitățile și să înceapă să exporte, în 3 - 4 ani, curent electric în România, imediat ce Chişinăul își va sincroniza sistemul electric cu cel european. Declarații în acest sens a făcut directorul întreprinderii, Alexei Șirma, citat de presa din regiune. Șirma a declarat că Chişinăul s-a angajat în fața Rusiei să ofere acces Centralei de la Cuciurgan, deţinută de gigantul rus Inter RAO EES, la infrastructura moldovenească pentru ca aceasta să poată exporta în România. „Sistemul energetic moldovenesc examinează posibilitățile de consolidare a legăturilor cu sistemele energetice occidentale, inclusiv ale României. Noi așteptăm când se va încheia acest proces. În septembrie a avut loc ședința Comisiei de cooperare economică dintre Moldova și Rusia. Unul din angajamentele de atunci spunea că autoritățile de la Chişinău vor oferi Centralei de la Cuciurgan acces la infrastructură, pentru ca aceasta să-și extindă posibilitățile de export”, a declarat Alexei Șirma. Centrala de la Cuciurgan este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul transnistrean și produce curent electric din gazele livrate de Federaţia Rusă Republicii Moldova. Regimul de la Tiraspol nu achită Gazprom-ului consumul de gaze, iar datoria, care deja depășește 7 miliarde de dolari, este trecută pe seama Republicii Moldova.
Luxemburg a devenit sâmbătă prima țară din lume cu transport public gratuit, într-un efort de a ajuta persoanele cu venituri mai mici și de a descuraja circulația cu mașini personale. AFP amintește că transportul gratuit a fost deja instituit în câteva orașe ale lumii, dar este prima dată când gratuitatea se aplică la scara unei țări întregi.
Statele Unite și milițiile talibane au semnat sâmbătă un acord de pace în Afganistan. La peste 18 ani după ce președintele George W. Bush a ordonat bombardarea și invadarea Afganistanului ca răspuns la atacurile teroriste din 2001, de la New York și Washington, acordul negociat cu milițiile Taliban ar putea duce la plecarea personalului militar american și la încheierea unui tratat de pace între militanții islamiști și guvernul de la Kabul, sprijinit de Statele Unite.
Mii de oameni au ieșit sâmbătă pe străzi la Moscova și în alte orașe din Rusia pentru a comemora cinci ani de la asasinarea lui Boris Nemțov, politicianul de opoziție, un critic aspru al Kremlinului. Demonstrațiile care au loc sâmbătă par să fie printre cele mai importante proteste politice din Rusia, după cele din vara anului trecut, când mitingurile anti-Kremlin din țară. „Putin este hoț”, „Rusia fără Putin”, sunt lozinci care s-au auzit la Moscova. Demonstranți poartă un banner pe care scrie „Ucraina, suntem cu tine”, o trimitere la războiul din estul Ucrainei, în care separatiștii din regiunea Donbas sunt sprijiniți de Kremlin. Cinci oameni au fost întemnițați pentru asasinarea lui Nemțov, dar criticii Kremlinului spun că adevărații instigatori ai crimei rămân nepedepsiți.
***
Europa Liberă: Evoluțiile legate de pericolul extinderii coronavirusului au ținut topul știrilor și în Republica Moldova. Iar ministrul Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, a fost audiată în Parlament și a dat asigurări că nimeni nu este interesat să ascundă apariția infecției. Despre cum au reacționat autoritățile, dar și oamenii de rând, relatează Sergiu Culeac:
Parlamentarii l-au chemat la raport pe ministrul Sănătății, în cea de-a cincea zi din momentul în care autoritățile Republicii Moldova au luat primele măsuri împotriva unei eventuale răspândiri a coronavirusului pe teritoriul țării. Unii consideră că Ministerul Sănătății ar fi trebuit să fie mai energic. Măsurarea temperaturii corporale a tuturor persoanelor care traversează frontierele fie pe cale terestră, fie pe cale aeriană a devenit obligatorie abia la începutul acestei săptămâni. Chiar dacă noul coronavirus demult face ravagii în Italia, țară în care se află foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova. Până acum, doar trei oameni veniți din exterior au fost supuși testelor la coronavirus, iar rezultatele au fost negative, a dat asigurări ministrul Sănătății, Viorica Dumbrăveanu:
„La momentul actual, în Republica Moldova nu este înregistrat niciun caz de infecție cu coronavirus. Da, recunosc am avut cazuri suspecte, am aplicat testele, dar a fost exclusă infecția cu COVID-19. Nu este în interesul Ministerului Sănătății să mușamalizăm existența vreunui caz de infectare cu coronavirus.”
Referindu-se la măsurile de securitate întreprinse la frontiere, mai cu seamă la Aeroportul Chișinău, unde luni a fost instalat un termoscaner, ministrul a estimat că dotările sunt, deocamdată, suficiente, iar camere de izolare urmează să fie amenajate în următoarele zile și în vămile terestre. Acolo temperatura corporală este măsurată manual din considerente de comoditate, a menționat Viorica Dumbrăveanu. În ceea ce privește testele de depistare și confirmare a coronaviruslui, ministrul a declarat că acestea vor fi aplicate numai dacă oamenii prezintă simptomele epidemiei – febră, tuse, durere în gât, secreții nazale etc.
„Au fost oferite 480 de teste de diagnosticare a infecției de tip nou și 200 de teste de control. Se completează în mod obligatoriu fișa epidemiologică de către pasagerii care vin din zonele cu risc epidemic sporit și plasarea acestora în supraveghere la domiciliu pe un termen de 14 zile. Sigur că prin această fișă nu putem condiționa obligativitatea, dar, cel puțin, este și o responsabilizare a persoanelor.”
Zilnic, pe Aeroportul Internațional Chișinău aterizează cel puțin două curse de avion din Italia. Iar miercuri au fost operate un total de șase, dintre care jumătate din orașe italiene afectate de epidemia de coronavirus. În contextul măsurilor luate de autorități, i-am întrebat de locuitorii Chișinăului și cetățenii tocmai reveniți în țară pe aeroport din Italia, cât de securizată cred ei că este Republica Moldova împotriva răspândirii infecției?
- Ce se spune la televizor asta știu și eu.
- Măsuri de protecție, de siguranță, este evident că sunt necesare, dar nu exagerăm.
- Până când nu am habar. Nu m-a „mușcat”.
- E imposibil să te protejezi în Moldova, circulând cu transportul public, unde oamenii stau nas în nas. Cu igiena o ducem rău.
- Am privit ieri o emisiune la televizor și am aflat că avem toate cele necesare. Din păcate, atunci când se spune că suntem pregătiți, că avem de toate, cum se întâmplă ceva, noi nu avem nimic.
- În ziua de azi știrile sunt mai mult propagandă. Măștile costau 65 de bani. Am văzut multe postări pe rețelele sociale. Nu am verificat. Prețurile au crescut. Cu ce scop? Pentru a crește veniturile? Acestea nu sunt măsuri de precauție, ci de câștig.
Deputații s-au arătat îngrijorați de scumpirea măștilor de protecție la începutul acestei săptămâni și urmată de dispariția lor din farmacii, deopotrivă cu dezinfectanții. Ministrul Sănătății a spus că adaosul comercial pentru aceste mijloace de protecție a fost plafonat cu 20%, iar Serviciul Fiscal ar urma să efectueze controale, după ce o inițiativă în acest sens va fi elaborată și publicată oficial.
Deocamdată, autoritățile nu au un amplu plan de acțiuni concrete, dar urmează să fie elaborat în cel mai scurt timp, iar în caz de necesitate, a dat asigurări ministrul Sănătății, bani ar putea fi luați din fondurile de rezervă.
Între timp, Guvernul a găsit de cuviință să trimită mesaje pe telefoanele mobile prin care îndeamnă cetăţenii să aibă grijă de sănătate, să sune imediat medicul de familie în caz de febra sau tuse, iar persoanelor revenite din zone afectate de coronavirus să sune la 112 dacă se simt rău. Mesajul a generat a gamă diversă de reacții pe rețelele sociale. Unii s-au întrebat ironic de unde să fi făcut rost Guvernul de numerele de telefoane, iar acei care nu au primit asemenea avertismente s-au simțit lezați în dreptul de a beneficia de grija paternă a Cabinetului de Miniștri.
***
Europa Liberă: În lipsa unor posibilități reale de protecție sau chiar de diagnosticare a noului virus, administrația de la Tiraspol a decis să lupte cu el interzicând accesul în regiune pentru străinii care vin din țările în care a fost diagnosticat măcar și un singur caz. Un decret semnat de Vadim Krasnoselski introducea această interdicția începând cu data de 31 ianuarie.
Corespondentul nostru în regiunea transnistreană, Serghei Ursul, transmite că indicațiile date de administrație vorbesc și despre necesitatea de a pregăti personalul și necesarul de dotări tehnice: trebuie cumpărate o sută de seturi de echipament de protecție, serviciul de urgență trebuie să asigure câte o ambulanță și un echipaj medical pentru fiecare oraș și raion, acestea urmând să meargă la pacienții suspecți de coronavirus. Trebuie să fie pregătite încăperi pentru tratarea bolnavilor și plasarea în carantină a membrilor familiilor acestora. Ar fi vorba despre un complex care să poată primi un număr mare de bolnavi și care să fie amplasat în afara localităților. Toate aceste măsuri anunțate nu par să fi trecut însă mai departe de declarații de bune intenții pe hârtie și nu este clar dacă și când vor putea fi realizate.
Adjuncta medicului-șef al Centrului de igienă și epidemiologie de la Tiraspol, Ina Paladi, a declarat că medicii au primit indicații să întrebe pacienții dacă au fost plecați în străinătate, în țările unde există cazuri de coronavirus. „Într-o scrisoare informativă am expus recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și am propus organizarea de seminare pentru ca lucrătorii medicali să fie vigilenți”, a declarat responsabila de la Tiraspol.
***
Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au ieșit în stradă pentru a întreba trecătorii cum se protejează de noul virus și dacă au încredere în soluțiile promise de administrație.
- Cum să ne protejăm? Nu știu. Eu nu prea cred în medicina noastră. Ce vom face? Unii vor supraviețui, alții vor muri. Degrabă vor începe să vină moldovenii din Italia…
- Am citit despre asta. Am văzut că s-au scumpit măștile de protecție. Nici nu știu dacă sunt sau nu măști din astea în farmacii. Ele oricum trebuie purtate două ore, după asta trebuie schimbate. Noi nu prea circulăm – decât la serviciu și înapoi acasă.
- Eu cred că această boală este pur și simplu o modalitate de a câștiga mai mulți bani. Sau că astfel se testează arma biologică pe noi. Cam așa.
- Noi nu ne temem de acest virus și nu credem în el. Eu voi cumpăra unguentul Oxolin și le voi recomanda și altora, și mă voi spăla pe mâini mai des.
- Păi noi cum ne putem proteja? Măști în farmacii nu sunt. Plus că mulți spun că măștile astea sunt cam inutile. Iată de ce ne rămâne doar să sperăm la mai bine. Trăim doar pentru că suntem optimiști. La noi în republică optimismul ne ajută să supraviețuim nu doar în cazul coronavirului.
- Mă tem, sigur. Trebuie să purtăm măști în spațiile publice și să evităm oamenii bolnavi. Și de preferință trebuie să evităm călătoriile în țările unde au fost depistate cazuri de coronavirus.
***
Europa Liberă: Ziua de 2 martie 1992 este considerată în Republica Moldova ca marcând începutul războiului de la Nistru. Ce se mai cunoaște astăzi despre ce s-a întâmplat atunci? Valentina Ursu a stat de vorbă cu oamenii întâlniți ocazional în stradă la Cimișlia, raion de unde în 1992 peste 300 de localnici au plecat să apere independența țării.
– Moldova nu trebuie să fie împărțită, că vor rușii. Dacă noi o să începem a fărâmița pământul ista atât de mic, noi o să rămânem fără un stat care este Republica Moldova.
Europa Liberă: Dar cum pot să se apropie cele două maluri ale Nistrului?
– Dacă ar vrea populația tare, eu cred că ar fi influențați și politicienii și numaidecât noi am fi împreună cu România și dacă vom fi împreună cu România, vom fi în Europa. Asta este soluția!
Europa Liberă: Dar cine va avea vocea decisivă în soluționarea acestei probleme transnistrene?
– Eu cred că tot populația. De ce noi trebuie să ne uităm la spate, că stă Rusia? Noi trebuie să hotărâm, dacă noi suntem independenți, dacă noi, într-adevăr, suntem un popor cu demnitate... Societatea este dezbinată, pentru că acei care-s patrioți și cu mintea lucidă îs plecați după hotare. Au rămas acei care gândesc că o să se întoarcă înapoi Uniunea Sovietică și o să fie pâinea cu 16 copeici și rachiul cu 4,12 sau 3,69 ruble cât era. Asta n-o să fie niciodată!
Europa Liberă: Dvs. acum mai treceți Nistrul?
– Da, se întâmplă uneori.
Europa Liberă: Și?...
– Mă simt foarte și foarte incomod când ajung la frontiera dintre, să-i spunem, malul drept și malul stâng, ca s-o trecem, e foarte mare umilință. Eu cred că ei nu vor vrea niciodată să-și retragă nici Rusia armata, nici Transnistria să-și ridice moneda. Fiecare, odată ce a ajuns la guvernare, vrea să guverneze. Crimele organizate se fac prin Transnistria. Ne salvează frontiera pe Nistru, Unirea cu România și să intrăm în Europa.
Europa Liberă: Și asta se numește patriotism?
– Da! Noi n-o să mai putem întoarce malul stâng al Nistrului, nu.
Europa Liberă: Dar se zice că cedări de pământ dacă se fac, e păcat.
– Dar altă soluție eu nu văd. Da, vrea și Tiraspolul, și malul stâng să fie cu noi, dar soluția asta n-o să fie niciodată, în favoarea noastră n-o să fie niciodată.
Europa Liberă: Și întrebăm localnici dacă își mai amintesc ce a fost în ‘92 la Nistru. Cine cu cine a luptat atunci?
– Eu, de pildă, am luptat cu rușii.
Europa Liberă: Dvs. sunteți participant?
– Da, sunt participant. Am fost pe toată durata.
Europa Liberă: Și pentru ce ați luptat?
– Pentru restabilirea orânduirii constituționale în Republica Moldova, dar intervenția armatei ruse a fost, practic, hotărâtoare...
Europa Liberă: Moscova niciodată n-a recunoscut că s-a implicat în acest conflict.
– Nici n-o să recunoască, dar eu am vorbit, chiar personal am vorbit cu mercenari veniți din țările baltice, care erau la noi, la Gura Bâcului, ne-am întâlnit. Erau extrem de echipați.
Europa Liberă: Există șanse ca să fie reunificate cele două maluri ale Nistrului?
– Există șanse, numai că trebuie voință politică și cu ajutorul țărilor serioase se poate...
Europa Liberă: Care țări?
– Statele Unite ale Americii, Rusia; ele au interese aici, în zonă, și undeva o implicare mai activă a României.
Europa Liberă: Ce a fost în 1992 la Nistru?
– Ce a fost? A fost o intervenție a Rusiei contra Moldovei.
Europa Liberă: Cine cu cine a luptat?
– A luptat poporul moldovenesc contra imperialismului rus. Imperialismului rus peste tot năvălește - și asupra Gruziei, și asupra Ucrainei, și Crimeea a ocupat-o, și regiunile Luhansk și Donețk. Asta numai intervenția rusă-i peste tot.
Europa Liberă: Și de la distanța de 30 de ani aproape, credeți că mai e posibil să fie soluționată problema transnistreană?
– Numai dacă rușii vor ceda, altfel nu facem nimic.
Europa Liberă: Dar cum înțelegeți această cedare a Rusiei?
– Să plece, să-și iar armata din Transnistria și să plece la ei acasă. Și asta-i tot!
Europa Liberă: Ce statut ar merita această regiune?
– Ar trebui să fie în rând cu toate raioanele care sunt în Republica Moldova, nu statut aparte.
Europa Liberă: Se poartă negocieri în formatul „5+2”, unde participă Chișinăul, Tiraspolul, Moscova, Ucraina, OSCE, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană. Aceste negocieri până astăzi au dat vreun rezultat?
– Nu se vede, nu văd eu mișcări înspre bine, cam prea multe cedări din partea Chișinăului și nicio cedare din partea Tiraspolului. Asta e. Și din partea Moscovei nici atât.
Europa Liberă: Mai credeți că e posibil să se unească cele două maluri ale Nistrului?
– Parcă-i Moldovă independentă. Aș vrea să fim singuri stăpâni în țara noastră, nu să ne conducă cineva din alte părți.
Europa Liberă: Dar ce statut ar merita această regiune transnistreană, dacă se ajunge la o înțelegere?
– D-apoi Moldova ce nu-i tot statut ori ce? Acolo îs tot moldoveni de-ai noștri, săracii, și, iaca, suferă și ei, suferim și noi.
Europa Liberă: Ce statut ar merita această regiune transnistreană?
– Da, cred că cum pentru Găgăuzia s-a făcut autonomie, las’ să fie și acolo autonomie.
Europa Liberă: Dar în acești aproape 30 de ani, cine a făcut cedări?
– Cred că nici unii, nici alții.
– Chiar îmi pare foarte rău despre declarațiile ministrului de externe și nici nu-mi ajung cuvinte. Sincer să vă spun, sunt foarte indignată, îmi pare foarte rău, pentru că au trecut atâția ani și noi nu vrem să spunem lucrurilor pe nume.
Europa Liberă: Dar ce a fost atunci, în ‘92, la Nistru?
– Dar cum ce a fost în ’92?! A fost un conflict între armata rusă și armata Moldovei! Păi, Armata a 14-a, știe toată lumea că sunt și acum muniții, armamentul armatei care a rămas pe teritoriul Transnistriei, care până în ziua de azi nu sunt evacuate și asta este o problemă.
Europa Liberă: Se vor reunifica, se vor reintegra cele două maluri ale Nistrului?
– Sperăm foarte mult, dar doar cu implicarea forțelor din Occident, pentru că, din păcate, în Republica Moldova nu sunt politicieni care să fie cointeresați în rezolvarea conflictului respectiv. Nu se poate să ne transnistrizăm, să ne numim separatiști, neseparatiști, e foarte urât lucrul acesta. Suntem toți moldoveni ai neamului, ai plaiului și, dacă nu le place români, las’ să fie moldoveni, dar fără armata rusă și uniți într-un stat.
– Vasăzică la toți le place Europa, America, Canada și toți spun că... „Ei, acolo e NATO, noi nu vrem cu NATO”. Dar, oameni buni, și transmit și la moldovenii noștri: „În Europa toate țările sunt în NATO și văd că trăiesc tare bine și n-au nicio problemă.
Europa Liberă: În acești ani, din ‘92 încoace, se negociază pentru ca să se identifice o soluție durabilă pentru problema transnistreană și trebuie să i se ofere un statut politic.
– Dar nu trebuie niciun statut, că acolo-s tot aceiași cetățeni ca și în partea asta – moldoveni și acolo, moldoveni și aici; ruși și acolo, ruși și aici.
– Eu aș renunța la regiunea transnistreană din simplul motiv că se urmărește transnistrizarea Republicii Moldova, nu integrarea Republicii Moldova. Rusia are nevoie de pârghii și asta-i o pârghie și frâiele în mâini o să le țină permanent. E clar că politicienii de la Chișinău, dacă era dorință, se ajungea la altă situație.
Europa Liberă: Dialogul dintre Igor Dodon și Vadim Krasnoselski a dat roade?
– Nu poate să dea roade, că nu de dânșii depinde. Asta-i un fel de mimare și colb în ochi.
Europa Liberă: Și, până la urmă, cetățenii de pe un mal și celălalt al Nistrului au mai mult interes comun sau mai degrabă lucruri care-i dezbină?
– La momentul de față nu există comunicare, la nivel de popor nu se discută tema asta, nu-i o prioritate, fiindcă la noi poporul conștientizează că nu de dânsul depinde...
Europa Liberă: Dar la orizont apare șansa asta ca să se identifice o soluție pentru conflictul transnistrean?
– Eu nu văd.
Europa Liberă: Ce statut ar merita această regiune?
– Regiunea asta atâta timp cât este ținută sub aripa Moscovei, atâta timp o să fim nevoiți să ne supunem și noi Moscovei din cauza Transnistriei. Eu socot așa, că trebuie să ne hotărâm odată și odată: avem nevoie de Transnistria ori avem nevoie împreună cu România, cu Uniunea Europeană să ne aranjăm viața mai departe? Ținându-ne de Transnistria, noi o să pierdem încă multe zeci de ani.
***
Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au ieșit în stradă pentru a întreba locuitorii din stânga Nistrului despre relația cu Chişinăul.
- Trebuie să construim relații de prietenie, ca oamenii să nu stea mereu cu grija că ar putea izbucni un nou conflict, doamne ferește. Un stat unic nu știu dacă se poate face, pentru că atâtea oamenii au murit în război… Desigur, ar fi minunat dacă Rusia ne-ar recunoaște statul. Eu de exemplu primesc pensie transnistreană și îi mulțumesc tare mult Rusiei, am bani destui.
- În relațiile cu Moldova este un mare impas. Ar vrea să se întâmple ceva bun și pentru suflet. De exemplu, Tiraspolul se dezvoltă, devine un oraș frumos. Important e să fie pace. Și ca această problemă dintre Moldova și Transnistria să se soluționeze pașnic, ca oamenii să se înțeleagă între ei. Deși este puțin probabil. Cred că e o cauză pierdută deja.
- Am vrea să meargă lucrurile în direcția bună, dar vedeți că Moldova nu vrea să stabilească contacte. Da, am avea nevoie de un statut separat. Nu am vrea să ne unim cu Moldova, asta e cert, nimeni nu vrea această unire, dar un anumit statut trebuie să existe. Atâția ani au trecut și nu reușim nicicum să găsim limbă comună. Da, oamenii sunt buni în Moldova. Dar cel mai mult ce mi-aș dori anul acesta e pacea. Te uiți de exemplu și la Iran, la știri, s-ar părea că noi suntem aici, iar ei sunt departe, dar oricum te doare, suferi și tu și te gândești, că, doamne ferește, poate fi un al treilea război mondial. Nu am vrea să se ajungă la așa ceva, am vrea pace în primul rând.
Pregătiri și atmosfera sărbătorilor de iarnă în regiunea transnistreană
- Vrem numai bine, fericire și toate celelalte. Oamenii, ca de obicei, vor prietenie, dragoste și înțelegere. Oamenii nu au probleme în relații. Problemele sunt la politicieni, ei tot timpul au ceva de împărțit, sfere de influență și așa mai departe.
- Așteptăm îmbunătățirea situației materiale, majorarea salariilor, pentru că se fac simțite greutățile materiale. Iar cu Moldova – e o chestiune dificilă. Dacă sincer, eu sunt împotriva reunificării. Pentru că noi suntem deja separați de mulți ani, acolo este limba română. Tema lingvistică este una foarte dureroasă. Aș lăsa lucrurile așa cum sunt acum.
- Nu știu, aș vrea niște schimbări în bine. Noi de exemplu planificăm să plecăm de aici.
- Noi nu am avea nimic împotrivă dacă s-ar rezolva într-un fel problema cu Moldova, pentru că 99 la sută dintre noi avem acolo rude - și în Ucraina, și în Moldova. Suntem alături aici, cu toții, și viața se aranjează în așa fel încât vrem să comunicăm, vrem să circulăm, vrem să legăm prietenii. Și am vrea ca totul să fie mai simplu. Evident că este vorba despre politică și din acest motiv lucrurile nu se vor rezolva simplu, pentru că banii și puterea decid totul în această viață. Dar am vrea, desigur, ca oricărui om simplu, că lucrurile să meargă spre bine…
***
Europa Liberă: Mii de oameni au ieșit sâmbătă pe străzi la Moscova și în alte orașe din Rusia pentru a comemora cinci ani de la asasinarea lui Boris Nemțov, politicianul de opoziție, un critic aspru al Kremlinului. Demonstrațiile care au loc sâmbătă par să fie printre cele mai importante proteste politice din Rusia, după cele din vara anului trecut, când mitingurile anti-Kremlin din țară. „Putin este hoț”, „Rusia fără Putin”, sunt lozinci care s-au auzit la Moscova. Demonstranți poartă un banner pe care scrie „Ucraina, suntem cu tine”, o trimitere la războiul din estul Ucrainei, în care separatiștii din regiunea Donbas sunt sprijiniți de Kremlin. Ce a însemnat Boris Nemțov pentru Rusia și de ce autoritățile de la Moscova nu vor să identifice comanditarul asasinatului? Radu Benea relatează:
Asasinarea în apropiere de Kremlin a liderului de opoziție rus Boris Nemțov, la 27 februarie 2015, a șocat adepții democrației din întreaga lume. În ciuda condamnării a cinci bărbați pentru executarea asasinatului, întrebarea cea mai importantă rămâne deocamdată fără răspuns: cine a ordonat uciderea lui Boris Nemțov?
Cinci focuri de armă trase în apropiere de Kremlin în urmă cu cinci ani continuă să genereze ecouri în politica rusească.
La ora 23:31, pe 27 februarie 2015, Boris Nemțov se plimba pe podul Bolșoi Moskvoretski alături de iubita sa ucraineană.
Fostul prim-ministru în vârstă de 55 de ani – un reformator democrat devenit un critic feroce al președintelui rus Vladimir Putin – a fost împușcat din spate.
Cinci suspecți din Cecenia au fost arestați și condamnați în 2017 pentru executarea a ceea ce anchetatorii au spus că este un asasinat la comandă a uneia dintre cele mai proeminente voci ale opoziției din Rusia.
Ilia Iașin a co-fondat mișcarea de opoziție Solidarnost cu Nemțov și fostul campion mondial de șah Garry Kasparov în 2008. El crede că asasinarea a fost comandată de cineva foarte sus-pus din ierarhia puterii rusești.
„A fost o crimă motivată politic. Scopul acesteia a fost de a intimida oamenii care împărtășeau valorile lui Nemțov".
Mulți ruși și-au legat speranțele de reforme politice substanțiale de carismaticul ex-fizician.
Mii de oameni au mers să plângă și să condamne uciderea lui. Iată ce spune Mihail Kasianov, fost prim-ministru al Rusiei:
„Autoritățile și-au dat seama, și pe bună dreptate, că Nemțov și memoria lui au devenit un simbol consolidator.”
Nemțov a făcut primii pași în politică atunci când a organizat proteste împotriva construirii unei centrale nucleare în era post-Cernobîl, la sfârșitul anilor 1980.
El a fost ales membru ne-comunist al legislaturii Rusiei Sovietice în 1990, vorbind despre democrația multi-partidă și antreprenoriatul privat.
După prăbușirea Uniunii Sovietice, un an mai târziu, primul președinte post-sovietic al Rusiei, Boris Elțin, l-a ales pe Nemțov să exercite timp de șase ani funcția de guvernator al regiunii Nijnii Novogorod.
La sfârșitul anilor 1990, atunci când Elțin era primit de liderii occidentali, în spatele lui se afla Nemțov, care a devenit viceprim-ministru și ministru al energiei în 1997.
Elțin a fost citat cu afirmația că a crezut că tânărul Boris Nemțov, progresist și vorbitor de engleză, va deveni chiar președinte într-o zi. Însă puțin peste un an, pe fundalul privatizărilor haotice și al reformelor economice care au zguduit Rusia, Elțin a demis guvernul, inclusiv pe Nemțov.
Elțin a numit apoi ca nou prim-ministru un fost ofițer KGB. Vladimir Putin a avansat rapid și a devenit președinte interimar, după ce Elțin și-a dat demisia în mod neașteptat la sfârșitul anului 1999. Iată ce declara Vladimir Putin într-un discurs ținut în Duma de Stat în luna ianuarie a anului 2000:
„Cred că cei care vorbesc despre o posibilă dictatură visează ei înșiși la așa ceva. Visul lor este imposibil în Rusia modernă. Trenul a plecat.”
În anii care au urmat, Putin și-a folosit puterea pentru a consolida controlul prezidențial asupra politicii, industriei și mass-mediei rusești.
În calitate de membru ales al camerei inferioare a Rusiei, Duma de stat, Nemțov s-a pomenit din ce în ce mai marginalizat de politicienii care doreau să intre în grațiile lui Putin.
La alegerile din 2003, partidul lui Nemțov nu a reușit să obțină suficiente voturi pentru a câștiga locuri în Dumă. Frustrat de ceea ce el a numit pericolul guvernării din ce în ce mai autoritare a lui Putin și al unui a unui sistem fraudat, Nemțov a organizat proteste și mai multe proiecte de investigare a corupției. Iată ce declara el atunci:
„În general, atmosfera dură a represiunilor, minciunilor și hoției vine mână în mână cu o frică incredibilă, pe care eu poate că nu o simt prea mult, dar poporul o simte din plin.”
În ajunul olimpiadei de iarnă din 2014 din orașul său natal, Soci, Nemțov a publicat un raport în care susținea că miliarde de dolari alocate jocurilor au fost furate de oficiali care aveau legătură cu Putin și de asociații săi de afaceri.
Atunci când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, în 2014, iar apoi a sprijinit separatiștii din estul Ucrainei, Boris Nemțov a condus la proteste.
„Este un marș anti-război și un miting anti-război. Este un protest împotriva demenței lui Putin și pentru bunele noastre relații de vecinătate cu frații noștri ucraineni”, declara liderul opoziției ruse la unul dintre protestele împotriva anexării Crimeii.
La mai puțin de un an, Nemțov a fost asasinat. În pofida faptului că asasinii ceceni plătiți au fost condamnați la termene lungi de detenție în 2017, nu s-a găsit încă răspunsul la întrebarea principală: cine a comandat asasinatul?
Iată ce spune Vladimir Kara-Murza, președintele Fondului Boris Nemțov:
„Această putere nu este cointeresată să caute adevărul în acest caz. Noi înțelegem că această putere, deja de cinci ani – haideți să spunem lucrurilor pe nume – se ocupă cu mușamalizarea unor asasini sus-puși.”
Într-un raport dat publicității pe 20 februarie, raportorul special al Adunării Parlamentare a OSCE a cerut o nouă investigație privind uciderea lui Nemtsov. Margareta Cederfelt, vicepreședinta Adunării Parlamentare a OSCE:
„Este nevoie, de asemenea, să existe transparență în sistemul judiciar. Nu este o chestiune internă. Uciderea unei persoane nu este o chestiune internă.”
Rusia este membră a OSCE, însă un parlamentar sus-pus a respins concluziile raportului. Piotr Tolstoi, vicepreședintele Dumei de Stat al Rusiei:
„Consider că acest raport este unul extrem de politizat. Acesta nu are nicio utilitate practică și nu am niciun respect pentru concluziile sale.”
Anul trecut, autoritățile americane au schimbat numele pieței din fața ambasadei Rusiei la Washington în „Boris Nemtsov Plaza”. Același lucru a fost făcut și în alte orașe, inclusiv la Vilnius.
Autoritățile de la Praga au redenumit piața din fața ambasadei Rusiei în Piața Boris Nemțov joi, în ziua în care se împlineau cinci ani de la asasinat. Primarul orașului Praga, Zdenek Hrib:
„Sunt extrem de fericit că acest pas a devenit punctul culminant al inițiativei cetățenilor de a redenumi această piață, inițiativă care a prins contur în ultimii patru ani. Astfel, onorăm împreună tradiția colectivă cehă a justiției umanitare. Piața Boris Nemțov este, de asemenea, o reamintire a faptului că drepturile omului nu pot fi garantate automat nici măcar în ziua de azi și că trebuie să luptăm continuu pentru ele.”
Apărătorii drepturilor omului și instituțiile internaționale au cerut Rusiei să facă lumină în acest caz și să identifice persoanele care au comandat asasinarea lui Boris Nemțov. Ei încă mai așteaptă să primească răspunsuri.
