Valeria Ulasik este o tânără jurnalistă din Belarus, care, ca și alți colegi ai săi de breaslă, a fost nevoită să-și părăsească țara acum doi ani. După ce rezultatul alegerilor prezidențiale din 9 august 2020 a fost contestat de opoziție și de către Occident, și în urma amplelor manifestații contra liderului autoritar de la Minsk Aleksandr Lukașenka, acuzat că a dobândit prin fraudă un nou mandat prezidențial, autoritățile din Belarus au început să facă presiuni și mai mari asupra jurnaliștilor independenți, prin blocarea site-urilor web, interzicerea distribuirii ziarelor sau confiscarea echipamentelor media.Hărțuirea, deturnarea și pedepsele cu închisoarea îi intimidează și limitează pe belarușii care își doresc să lupte pentru libertatea de exprimare.
„Acum situația în Belarus este astfel: dacă ești un jurnalist independent, nu poți munci. Ei o să te găsească în câteva zile. Vei avea un dosar civil sau vei fi prins și îți vor deschide un dosar penal. Belarus nu are de-a face cu libertatea sau drepturile omului. Sunt jurnalistă de la vârsta de 21 de ani, am avut numeroase conflicte cu poliția. Mereu încercau să ne prindă în timp ce filmam ceva, ne interziceau să facem interviuri în stradă., mărturisește Valeria.
Conform unui raport prezentat de organizația internațională „Reporteri fără frontiere”, Belarus este „cea mai periculoasă țară din Europa pentru angajații mass-media”. În 2008, guvernul belarus a aprobat o Lege privind mass-media care asigură controlul statului asupra informațiilor referitoare la evoluțiile politice, sociale și economice din țară. Această lege face din Ministerul Informațiilor din Belarus principala instituție de reglementare a presei din țară. În plus, Codul penal include prevederi anti-defăimare pentru a proteja „onoarea și demnitatea” funcționarilor publici de rang înalt.
„Dacă ești pe teritoriul țării și vrei să urmărești surse media de încredere, trebuie să ai programul VPN, aplicație care stabilește o conexiune sigură, criptată de internet. Jurnaliștii independenți din Belarus nu se află pe teritoriul țării acum. Ei au părăsit țara pentru a-și putea continua munca, altfel ar sfârși cu toții în închisoare.” , adaugă jurnalista.
În ianuarie 2022, Asociația Jurnaliştilor din Belarus a confirmat că au existat 113 cazuri în care jurnaliştii au fost reţinuţi, 29 de jurnalişti au fost supuşi unei arestări „administrative”, iar 146 de case şi birouri ale jurnaliştilor au fost percheziţionate. Pe 3 mai, de ziua Mondială a Libertății Presei, Valeria nu a putut celebra în totalitate libertatea meseriei pe care o practică. Cu toate acestea, are încredere că munca pe care o face zilnic nu este în zadar, iar într-o zi se va putea reîntoarce acasă.
„Dacă îmi doresc să fiu în continuare jurnalistă ca să pot spune adevărul oamenilor, ar trebui să rămân peste hotarele țării. Dacă mă întorc în Belarus, voi fi arestată imediat. Probabil pentru câțiva ani buni, deoarece ei au o listă cu persoanele neloiale față de regimul lui Lukașenka. Fiecare apărător al drepturilor omului ne-a spus nouă, jurnaliștilor, să nu ne întoarcem în Belarus, fiindcă cu toții vom fi arestați.”
Raportul anual cu privire la libertatea presei, publicat la 3 mai, de organizația „Reporteri fără Frontiere”, în care Moldova face un salt impresionant față de anul trecut, arată că Danemarca, Belgia, Finlanda se numără printre țările în care libertatea de exprimare este susținută masiv. La extrema cealaltă se regăsesc 12 state. Printre ele, Belarus, alături de Rusia, Birmania, China, Iran şi Coreea de Nord.
