După săptămâni de tăcere, Vladimir Putin a vorbit ieri în sfârșit din nou în public și din nou acuzând Occidentul. Putin a spus că războiul economic de tip Blitzkrieg împotriva Rusiei a eșuat; că masacrul din Bucea este o înscenare; și că Rusia își va împlini idealurile 'nobile' în Ucraina.
Cum o scrie în Spania El Pais, care analizează în detaliu declarațiile lui Putin, acesta a mai promis și că va continua ofensiva până va controla în totalitate Donbasul.
La fel, Washington Post constată cum Putin numește războiul o “tragedie”, dar spune că nu are “de ales”. Tot Washington Post mai atrage atenția că Joe Biden a folosit pentru prima oară ieri termenul de “genocid” pentru a califica ceea ce face Rusia, ceea ce administrația SUA evitase până acum.
În Franța, Libération publică în această dimineață un interviu cu fosta purtătoare de cuvânt a Tribunalului Penal pentru fosta Iugoslavie de la Haga, Florence Hartmann, care spune că există «paralele frapante» între Vladimir Putin și Slobodan Miloșeici:
«Între ei, există paralele frapante prin folosirea propagandei, prin felul în care se justifică invazia, e desemnat dușmanul, totul din dorința de a poseda teritorii sau oamenii care locuiesc acolo. De altfel, Putin însuși se referă foarte des la fosta Iugoslavie. Donbasul și republicile din Donețk și Luhansk aduc exact cu mecanismul preparatoriu care i-a permis lui Miloșevici să ajungă să controleze alte teritorii în anii 1990. Sigur, amploarea e cu totul alta. Puterea lui Putin nu se compară cu cea a lui Miloșevici. Are arma atomică, Dar similitudinile sunt foarte mari.»
Capturări încrucișate în Ucraina
La Londra, The Guardian anunță că un voluntar britanic care lupta de partea ucrainenilor în Mariupol a fost nevoit să se predea rușilor, împreună cu unitatea sa, deoarece rămăseseră cu totul fără hrană și muniții.
Invers, tot The Guardian scrie și despre găsirea și arestarea în Ucraina a principalului aliat ucrainean al lui Putin, magnatul Viktor Medvedciuk. Putin e de altfel nașul fiicei, Daria, acestui miliardar ucrainean filorus.
La Roma, La Repubblica deschide știrile zilei anunțând că acest Medvedciuk va fi propus la schimb Moscovei contra unor militari ucraineni.
Straniul prieten rus al lui Nicolas Sarkozy
În Franța, rămân mari tensiunile și continuă mutările de rocadă politică în pregătirea celei de-a doua runde a alegerilor prezidențiale din 24 aprilie, între Emmanuel Macron și Marine Le Pen, alegeri care țin întreaga Europă cu sufletul la gură. Cum analizează în detaliu Le Monde, fostul președinte conservator Nicolas Sarkozy a anunțat că va vota pentru Macron, ceea ce Sarkozy nu făcuse pentru candidata propriului său partid (Les Républicains, LR), Valérie Pécresse, care acum e nevoită să lanseze apeluri la donații, deoarece, neatingând bara de 5% din voturi, ea nu are dreptul la rambursarea cheltuielilor de campanie.
Săptămânalul politico-satiric Le Canard enchaîné estimează însă în prima pagină a numărului său din această dimineață că sprijinul adus de Sarkozy lui Macron echivalează cu «distrugerea dreptei».
Tot la Paris, însă, și tot în legătură cu Sarkozy, Libération revelează ciudatele legături ale fostului președinte cu un magnat rus, Nikolaï Sarkisov.
Serviciile interne de informații, care verifică îndeaproape prezența spionilor ruși pe teritoriul Franței, l-au înregistrat pe acest Sarkisov în dosarul lor secret Cristina.
Fondator al companiei de asigurări numărul 2 din Rusia, acest miliardar i-a acordat fostului președinte Sarkozy un contract de 3 milioane de euro care intrigă justiția. O anchetă prealabilă condusă de parchetul național este deschisă încă din 2020. Potrivit anchetei, omul de afaceri rus ar fi avut activități „în legătură cu criminalitatea organizată”.
O lege britanică «anti-refugiați», în ciuda Ucrainei
În sfârșit, în plin război în marginea Europei, Le Monde analizează la rândul său felul în care presa britanică privește inițiativa guvernului lui Boris Johnson de a adopta o lege« anti-refugiați ».
Parlamentul britanic este pe cale să adopte Legea privind naționalitatea și frontierele (Nationality and Borders Bill), un proiect de lege care vizează înăsprirea condițiilor de azil de peste Canal, prevăzând în special posibilitatea de a împinge ambarcațiunile improvizate înapoi în apele franceze. Scrie Le Monde:
—„Ești însărcinată, fugi doar cu hainele pe spate, dar ești o delincventă.”… „Ești bunică, ai probleme cu mersul și încerci să te alături familiei tale, însă ești un criminală.”… În fața camerei, Meryl Streep, Sylvester Stallone și chiar Emma Thompson recită aceste fraze șocante într-un videoclip postat pe rețelele de socializare de către Refugee Council, unul dintre principalele ONG-uri britanice care ajută migranții.
Aceste celebrități speră să facă presiuni pe Downing Street (sediul premierului britanic), deoarece un proiect de lege emblematic al guvernului Johnson, Nationality and Borders Bill, este pe cale să treacă prin Parlamentul britanic. Dar speranța rămâne firavă: desigur, Camera Lorzilor, pe 4 aprilie, a încercat din nou să înmoaie textul, dar, în Comune, în camera inferioară a parlamentului, Partidul Conservator (Tory) aflat la putere are o majoritate suficientă pentru a-l impune. Ar trebui adoptat până la începutul lunii mai.
Sub pretextul reformării dreptului la azil, textul își propune de fapt să-l limiteze foarte puternic: creează două clase de solicitanți de azil, cei care ar fi obținut o viză înainte de a veni în Regatul Unit, „cei buni” într-un fel, și ceilalți, care au ajuns fără vize, în mod „ilegal”, pe pământ britanic (trecând Canalul Mânecii în bărci gonflabile de exemplu).
Conchide Le Monde: «Potrivit textului lui Priti Patel, — dura ministră de interne a lui Johnson, ucrainenii care încearcă să treacă prin Canal ar putea fi împinși înapoi pe coasta franceză sau chiar întemnițați.»
Nu poate scăpa nimănui ironia faptului că inflexibila Priti Patel este ea însăși din părinți imigranți, proveniți din Uganda și India.
