Nathaniel Raymond, directorul Laboratorului de Cercetare Umanitară al Yale, a spus Europei Libere că echipa sa își va înceta activitatea pe 28 martie. Ea a avut un rol-cheie în strângerea de dovezi din surse deschise în Ucraina, ducând la inculpări în șase cazuri la Curtea Penală Internațională (CPI).
Acum investighează soarta a 35 000 de copii ucraineni răpiți de Rusia. Răpirea copiilor este o crimă de război, iar președintele rus, Vladimir Putin, a fost inculpat în acest sens de CPI.
„Dacă munca noastră se pierde, aceasta este încă o victorie pentru cei care vor să ascundă adevărul și să împiedice tragerea la răspundere”, a spus Raymond în conversația cu Europa Liberă, care a avut loc pe 18 martie, adăugând că oprirea finanțării pentru echipa sa face parte și dintr-un val de asemenea decizii ale noii administrații americane în domeniul umanitar și al drepturilor omului.
Departamentul de Stat a confirmat Europei Libere că finanțarea a fost oprită, dar pentru detalii ne-a redirecționând către MITRE, o organizație nonprofit care lucrează pe contracte guvernamentale, dar care nu a răspuns deocamdată.
De la începutul mandatului noii administrații Trump, aceasta a impus reduceri masive la USAID, Departamentul Educației și organizații de media ca Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL).
Decizia în cazul unității de investigație Yale este, de asemenea, încă un exemplu al retragerii administrației Trump din cooperarea internațională pentru documentarea crimelor de război comise de Rusia, de la începutul invaziei la scară largă în Ucraina, în 2022.
Ceva mai devreme, oficiali ai Eurojust, agenția Uniunii Europene pentru cooperare în justiția penală, au spus Europei Libere că Washingtonul a încetat și colaborarea cu unitatea sa specializată în crime de război comise în Ucraina.
Procurorii din Ucraina investighează și ei aproximativ 153.000 de cazuri, cu sprijinul Centrul Internațional pentru Urmărirea Crimei de Agresiune (ICPA).
Ce face unitatea de investigație Yale
Face investigații din surse deschise, iar până acum a furnizat dovezi detaliate că Rusia are un program sistematic de luare a copiilor din Ucraina.
În ultimul său raport, din luna decembrie, anchetatorii Yale au documentat soarta a 314 copii supuși unui „program sistematic de adopție și plasament forțat” de către persoane și familii din Rusia.
Raymond a prezentat concluziile în fața Consiliului de Securitate al ONU, afirmând: „În cel puțin un caz de plasare a unui copil într-o familie de cetățeni ruși, copilul a fost separat de către Rusia de frații și surorile sale”.
În conversația cu Europa Liberă, Raymond a spus că echipa sa a depus o muncă „cu adevărat eroică” în documentarea crimelor de război și a crimelor împotriva umanității timp de trei ani.
„Căutăm 35.000 de copii aflați, posibil, în Rusia și în teritoriile ocupate, în peste 100 de locații, inclusiv tabere de reeducare, plasament și adopție, din Marea Neagră până pe coasta Pacificului, în Magadan”, a spus Raymond despre activitățile actuale.
A pierdut accesul la arhivele cu munca de până acum
Anchetatorii nu și-au întrerupt munca în aceste zile, dar le este îngreunată de pierderea accesului la imagini din satelit. De asemenea, au pierdut accesul la o vastă arhivă de date acumulată în trei ani, acces asigurat anterior printr-un program al Departamentului de Stat.
Un grup de congresmeni americani i-a scris secretarului de stat, Marco Rubio, afirmând că există suspiciuni că arhiva putea fi ștearsă.
Ea include rodul muncii depuse de unitatea Yale pentru a documenta atacuri asupra infrastructurii de generare a energiei în Ucraina, care a dus la „patru inculpări formulate de Curtea Penală Internațională, inclusiv două împotriva [generalului rus Valeri] Gherasimov și [fostului ministru al apărării Serghei] Șoigu pentru presupuse crime împotriva umanității”.
De asemenea, include probe despre distrugerea infrastructurii agricole, despre tratamentul deținuților și prizonierilor de război. „Acea muncă s-a pierdut și ea”, a spus Raymond.
O parte din date rămân în continuare disponibile pentru CPI, Europol și procurorii ucraineni, deoarece a fost transmisă ca parte a unor cazuri aduse în fața tribunalului internațional.
„Facem ce putem cu ce ne-a mai rămas, dar, din păcate, este foarte puțin”, a spus Raymond.
Pentru Ucraina, întoarcerea copiilor răpiți este un punct major al oricărui acord de pace cu Rusia.
Întrebat în legătură cu acest subiect la o întâlnire cu jurnaliștii pe 11 martie, Marco Rubio a spus că „vor fi multe probleme de rezolvat – printre care, nu în ultimul rând, cele umanitare, copiii”.
Chestiunea apare și în proiectul văzut de Europa Liberă al declarației finale a următorului summit UE, din 20-21 martie, în care se spune că „revenirea tuturor copiilor ucraineni și altor civili deportați și transferați ilegal în Rusia și Belarus” trebuie să fie parte a unui „drum credibil spre pace”.
În ceea ce privește unitatea Yale, Raymond a mai spus Europei Libere că munca echipei sale a fost importantă nu doar pentru tragerea la răspundere a celor vinovați de crime de război, ci „și pentru impulsionarea eforturilor diplomatice, inclusiv a negocierilor pentru întoarcerea copiilor”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
