Linkuri accesibilitate

„O mie nouă sute optzeci și patru”, romanul lui George Orwell la aniversarea a 70 de ani de la apariție (VIDEO)


George Orwell

Scriitorul a prezis că romanul lui va fi utilizat ca o armă de propagandă în Războiul rece.

Scris în 1948, publicat în 1949, romanul lui George Orwell, „1984” continuă să fie, astăzi la împlinirea a 70 de ani de la apariția lui, una din capodoperele literaturii anti-totalitare, devenită deosebit de populară grație celor două transpuneri ale sale pe film, în 1954 și 1984, și ca sursă de inspirație pentru un al treilea film celebru, Brazil, care, notează criticii, dacă se îndepărtează de textul literar, este, pe de altă parte, „mai ofensiv pe plan vizual”.

Orwell însuși pare să-și fi găsit una din sursele de inspirație ale romanului într-un film, în Timpurile moderne ale lui Chaplin, din 1936, în care patronul unei uzine își transmitea ordinele și supraveghea ritmul de lucru al angajaților săi prin intermediul mai multor ecrane de televizor.

O mie nouă sute optzeci și patru - romanul lui Orwell la 70 dfe ani de la apriție
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:58 0:00
Link direct

Despre sursele și valoarea intuițiilor romanului considerat astăzi de anticipație - deși la origine purta titlul „1948”, care a fost modificat în „1984” numai pentru a aplana temerile editorului său că viziunea prea sumbră a lui Orwell ar putea fi taxată de publicul de stînga pe care îl viza și avertiza, considerîndu-l ca prea îngăduitor cu regimul sovietic al lui Stalin – s-a scris foarte mult și continuă să se scrie.

În 1984, radioteleviziunea elvețiană îl intervieva pe unul din pionierii Europei unite, Denis de Rougement, cerîndu-i să aprecieze actualitatea tezelor romancierului britanic. Filozoful recunoștea că Orwell a avut cel puțin patru mari intuiții pe tema dezvoltării politice și social a umanității. Ele se refereau la utilizarea amenințării nucleare pentru a se asigura un echilibru și adjudecare a puterii, acumularea de arme, fără a fi folosite, dar care favorizează dezvoltarea economiei, dezvoltarea fulgerătoare a tehnologiei în serviciul puterii politice și, nu pe ultimul loc, folosirea noului limbaj pentru a distorsiona realitatea.

Denis de Rougement, se amintește într-o emisiune culturală a radiodifuziunii elvețiene, citează între altele uzanțele semantice, chiar în societățile democratice, ca rebotezarea Ministerului de Război în Minister al Securității. Pentru a nu mai vorbi de actualitatea pînă astăzi în multe societăți zise „iliberale” a celebrul Minister orwellian al Adevărului...

Nu este de mirare că opera lui Orwell a revenit în actualitate în era știrilor contrafăcute – a așa numitelor fake news - și că vînzările de carte au crescut de aproape zece ori în Statele Unite la instalarea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Cum au crescut în Rusia, grație politicii externe și amestecului în alegeri în țările occidentale, practicate de regimul președintelui Vladimir Putin, se vorbește mai puțin.

Iar „1984” este astăzi la fel de actual, ca și unele din celelate scrieri ale ziaristului de stînga care a fost Orwell și grupate în volumul Scrieri politice din 1928 pînă în 1949, în care apar constatări de genul: „Un popor care alege la putere corupți, renegați, impostori, hoți și trădători, nu este o victimă! El este un complice”.

Un volum recent apărut la Londra, Ministerul adevărului, semnat de Dorian Lynskey, în fapt o biografie a lui George Orwell, susține că romanul își are originile în experiențele trăite de scriitor în cele șase luni petrecute în prima jumătate a anului 1937 în Spania, luptînd de partea republicanilor în războiul civil în curs. În Catalonia, s-ar fi cristalizat primele imagini ale lumii de coșmar a dictatorului, Big Brother, „disprețul pentru adevărul obiectiv, rescrierea istoriei și rutina suprimării disidenței”.

Înrolat în milițiile troțkiste POUM (Partidul Muncitoresc al Unificării Marxiste) și nu în Brigăzile internaționale de obediență sovietică, Orwell era în principiu un suspect, iar cînd războiul s-a extins și în sînul facțiunilor marxiste, cu mulți militanți uciși din ordinul lui Stalin, Orwell scăpa cu viață la limită, rănit la gît și repatriat apoi. Experiența sa spaniolă avea să o evoce imediat în Omagiu Cataloniei, volum apărut în 1938.

Dar, pentru încheierea romanului său „1984” a mai avut nevoie de zece ani și una din întrebările puse de biograf este din ce cauză. Cu atît mai mult cu cît volumele anterioare îi luaseră mai puțin de un an de zile pentru a le definitiva, Fara Clericului (1935), circa șase luni, celebra Ferma animalelor (1945), e adevărat cu numai 30 de mii de cuvinte, circa trei luni. Un comentariu din The Guardian numește elaborarea lui „1984” un „maraton”: „cîteva pagini scrise la sfîrșitul lui 1945, o primă ciornă, incompletă, pînă la sfîrșitul lui 1947, o a doua, neîncheiată pînă în decembrie 1948”.

Autorul biografie, Dorian Lynskey, vorbește de o serie traume personale, începute cu moartea primei sale soții, de înrăutățirea serioasă a sănătății romancierului, afectat de tuberculoză și lungi perioade de spitalizare, și de apariția în epocă a unei serii de scrieri de anticipație, unele comentate chiar de el, care l-au făcut să-și prelungească reflecțiile și scrisul. Așa au fost romanul lui Evgheni Zamiatin, Noi, în 1946, propriile eseuri apărute unul cu un an mai devreme, Tu și Bomba atomică, și Politica și limba engleză (aprilie 1946), sau Revoluția managerială (1946) a lui James Burnham.

Orwell a prezis, altfel, că romanul lui va fi utilizat ca o armă de propagandă în Războiul rece, iar editorul lui s-a declarat îngrijorat spunînd că apariția ar putea aduce în alegeri Partidului Conservator un milion de voturi. Scriitorul a murit în 1950, dar ulterior nimeni nu s-a mirat, de exemplu cînd „1984” a fost folosit ca o armă de CIA, care a girat primele tentative de ecranizare a romanului, în 1954.

XS
SM
MD
LG