Vorbind pe 25 mai la consultări publice pe marginea inițiativei aprobate deja în prima lectură, Alexandr Pînzari a spus că pentru Centrul Național Anticorupție (CNA) noile sarcini „vor fi o povară”, dacă nu primește forțe proaspete. Efectivul limită al CNA stabilit de parlament este actualmente de 359 de angajați.
„Noi avem nevoie de capacitate, deoarece avem foarte multe competențe noi, pentru care nu am fost capacitați cu unități de personal”, a spus Pînzari la consultările publice găzduite de Comisia juridică numiri și Imunități a Parlamentului.
Votat în prima lectură de 57 de deputați, la 21 mai, proiectul de lege despre „fortificarea mecanismelor de combatere corupției, criminalității financiare și criminalității organizate” prevede că CNA va trebui să ancheteze exclusiv fraudele al căror prejudiciu depășește 250 de salarii medii pe economie, sau 4,35 de milioane de lei, la valoarea de astăzi. De asemenea, în competențele CNA ar trebui să intre și fraudele cu fonduri europene.
În cazul în care în asemenea fraude sunt implicate persoane cu funcții de demnitate publică și de rang înalt, urmărirea penală va fi exercitată de Procuratura Anticorupție (PA).
Termen limită – luna iunie
Ministerul Justiției, care este autorul proiectului de lege, spune că acesta este necesar pentru a delimita mai clar competențele instituțiilor care luptă cu mita și că reprezintă un angajament față de UE. Acesta ar trebui îndeplinit până în luna iunie curent așa încât R. Moldova să poată primi o nouă tranșă dintr-un ajutor european de 1,9 miliarde de euro pentru creștere economică.
CNA a fost ales pentru investigarea fraudelor mari, considerându-se că este tocmai instituția care dispune de „capacități de investigație avansate, expertiză specializată și capacități analitice”, se arată în nota informativă la proiectul de lege prezentată de Ministerul Justiției.
Dar la consultările publice din 25 mai, înainte de votul în lectura a doua, directorul CNA a părut să susțină contrariul, spunând chiar că a încercat, dar fără succes, să convingă UE să accepte ca aceste competențe să fie atribuite altei instituții.
„Am insistat că nu trebuie să ne revină nouă această infracțiune, dar delegația UE și Consiliul UE au fost ferme”, a spus directorul CNA.
Probleme „foarte mari” în practică
Și reprezentanții altor instituții moldovene de luptă contra mitei și crimelor financiare au pus la îndoială criteriul după care o infracțiune este cercetată de CNA, PA sau de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) în funcție de mărimea fraudei.
Procurorul-șef al PCCOS, Victor Furtună, a spus că procuror-șef a spus că acest criteriu „va crea probleme în practică și probleme foarte mari” pentru că suma estimată a prejudiciului se poate schimba pe parcursul anchetei, iar dosarul ar trebui trimis în acest caz de la o instituție la alta.
„În practică, din miile de cauze penale care au trecut pe la noi, pe la procurori, sunt foarte rare cele în care suma prejudiciului fixată în ordonanța de începere a urmării se confirmă și rămâne aceeași și la rechizitoriu sau la etapa soluției finale pe cauză”, a spus Furtună.
El a sugerat împărțirea cauzelor între instituții „după subiectul infracțiunii, după obiectul infracțiunii, sau alte criterii care rămân stabile pe toată perioada urmării penale”.
UE vrea director CNA cu două mandate doar prin concurs
De față la consultările publice, o reprezentantă a Delegației UE la Chișinău a spus că, în vreme ce insistă pe întărirea eforturilor anticorupție, UE lasă la latitudinea autorităților moldovene să decidă asupra unor chestiuni concrete.
„Am ales să nu intervenim (...), ci să acceptăm că este o decizie politică la nivelul Republicii Moldova și că nu ne putem permite să impunem anumite decizii politice, decât în măsura în care ele încalcă principii internaționale de drept”, a spus Irina Cruceru, managera de programe în cadrul Delegației UE la Chișinău.
Dar UE are o poziție fermă față de o altă prevedere controversată a proiectului, care permite directorului CNA să dețină nu doar unul, ci două mandate de cinci ani.
Ministerul Justiției spune că prevederea asigură continuitate la șefia CNA, dar UE cere ca, în acest caz, să se revină le alegerea directorului Centrului prin concurs.
Partidul de guvernământ PAS a schimbat legea în august 2021, imediat după preluarea puterii în urma alegerilor parlamentare anticipate din iulie acel an, pentru a putea numi directorul CNA prin votul direct al parlamentului.
Ideea a două mandate pentru același director CNA a fost criticată deja și de opoziția parlamentară, fiind așteptate noi dezbateri în lectura a doua. Majoritatea PAS este presată de timp, încercând să îndeplinească la termen condițiile pentru primirea ajutoarelor europene din pachetul de creștere economică.
În urma consultărilor publice din 25 mai, Comisia parlamentară de resort a dat participanților termen limită până pe 2 iunie să prezinte eventuale amendamente.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te