O scrisoare civică pe adresa Președinției și Parlamentului României

Rezultatul referendumului pentru justiție este semnificativ, dar nu e suficient, susțin mai multe organizații nonguvernamentale care vor ca scrutinul din 26 mai să aibă efecte imediate, dacă se poate chiar în această sesiune parlamentară. Patruzeci și două de organizații, multe născute în timpul protestelor de stradă care au avut loc de-a lungul ultimilor doi ani și jumătate, au trimis o scrisoare către președintele României și politicieni. În paginile acesteia enunță câteva dintre măsurile pe care ar trebui să le atragă după sine victoria la referendum.

Organizațiile semnatare au făcut presiuni vreme de un an pentru organizarea referendumului pentru justiție. Astăzi, reprezentanții lor spun că se simt în parte resposabili că le-au dat speranțe oamenilor și că i-au făcut să vină la vot. Spun că

nu-i pot abandona la mijlocul drumului. E drept, cererile lor, multe și importante, sună fantezist în atmosfera sulfuroasă postelectorală în care se fac și se desfac monstruoase alianțe politice însă la fel de fantezistă părea și cererea abrogării Ordonanței 13, acum doi ani și jumătatea sau presiunile pentru organizarea unui referendum, acum un an. Astfel că, venind de la oameni care au protestat (unii dintre ei cu anii) în stradă, politicienii ar face bine să asculte cu atenție.

Semnatarii scrisorii vor ca victoria la referendum să aibă efecte practice, nu doar de imagine. Ei spun că populația a fost în proporție copleșitoare de acord cu interzicerea Ordonanțelor de urgență pentru amnistierea sau grațierea corupților și cu

posibilitatea atacării acestor ordonanțe direct la Curtea Constituțională. Și nu doar susținătorii opoziției, afirmă semnatarii scrisorii, ci și mulți dintre cei care susțin puterea, după cum spun voturile. Este momentul ca politicienii să acționeze ca atare, adică să pună în practică efectele referendumului, să schimbe sistemul de vot și să modernizeze legislația în așa fel încât să asigure libertatea de exprimare și asociere.

Pentru ca toate acestea să fie posibile, cele 42 de organizații au câteva propuneri practice: în locul lui Victor Ciorbea, avocatul poporului, al cărui mandat a expirat pe 6 mai, să fie numită o persoană care oferă garanții morale și profesionale că va apăra statul de drept împotriva abuzurilor. De asemenea este necesară înlăturarea din funcții a celor care s-au folosit de prerogativele lor pentru a conduce asaltul împotriva justiției. Organizațiile îi nominalizează pe Eugen Nicolicea și Florin Iordache care au susținut proceduri de urgență și abuzive de modificare a Codului penal și de procedură penală, dar și controlarea și decapitarea justiției. De asemenea, ONG-urile arată și către Darius Vâlcov, consilierul premierului, dar și către alți condamnați în primă instanță care sunt în poziții de conducere. Practic, vor să se pună în practică cererile inițiativei „Fără penali în funcții publice”, ca o condiție esențială pentru eradicarea sau măcar limitarea corupției în funcțiile de demnitate publică.

​ Mai vor să fie eliminate chiar în această sesiune parlamentară toate prevederile toxice din legile justiției, după cum a recomandat Comisia de la Veneția, și să se renunțe la modificările codurilor penale printr-un act explicit al Parlamentului. Protestatarii au experiența Ordonanței de urgență 13 abrogată și apoi reluată sub altă formă în discuția parlamentului, iar statagema folosită atunci de Florin Iordache i-a făcut pe protestatari suspicioși. ONG-urile semnatare ale scrisorii vor și desființarea Secției Speciale de anchetare a magistraților printr-o lege adoptată în regim de urgență. Un paragraf în scrisoare este dedicat cererii ca demnitarii și funcționarii care se fac vinovați de reprimarea violentă a protestului din 10 august 2018 și a altor proteste civice in ultimii ani să fie identificați și tași la răspundere. De altfel, asociațiile civice spun că trebuie modificată legea care reglementează

funcționarea Jandarmeriei și cea referitoare la manifestațiile publice, lege veche de aproape treizeci de ani. Mulți dintre protestatari au primit zeci de amenzi pentru simplu fapt de a fi protestat față de abuzurile statului. De altfel, mai toți se judecă cu Jandarmeria și Poliția și câștigă procesele pe bandă rulantă. E momentul ca libertatea cuvântului să devină realitate, spun ei.

Alegerile din 26 mai au trădat, odată în plus, vechile năravuri ale instituțiilor statului: birocrația, proasta organizare și, de la un punct încolo, reaua intenție a instituțiilor și de aceea semnatarii scrisorii vor demiterea din funcție a ministrului de externe, a președintelui Autorității Electorale Permanente și a celor care se fac vinovați de îngreunarea (semănând de multe ori a sabotare) a votului din străinătate. Ar fi necesară, de asemenea, extinderea timpului de vot și suplimentarea

numărului de secții pentru ca toți cetățenii români din străinătate sau din țară să poată vota. În consecință, Parlamentul ar trebui să discute modificarea legilor electorale pentru a lărgi accesul la vot pentru românii din țară și diaspora. Numărul de semnături pentru candidatură ar trebui redus și ar trebui introdus votul prin corespondență. Dar nu doar ziua de vot a fost minată de incompetență și rea credință, ci campania electorală în întregul ei. Cel puțin televiziunile, sunt de părerea semnatarii scrisorii, au fost jalnice și reacția CNA la știrile false, la calomnii, injurii sau intoleranță a fost aproape nulă. De aceea legislația trebuie modificată pentru a asigura un Consiliu Național al Audiovizualului independent politic și eficient care să penalizeze derapajele tot mai dese din audiovizual.

Reprezentanții organizațiilor semnatare spun că scrisoarea va ajunge zilele acestea la Parlament și președinție și că vor lua mai apoi legătura cu partidele politice pentru a-și expune punctele de vedere și a încerca să grăbească procesul decizional. În ciuda faptului că majoritatea parlamentară pare să se fi păstrat intactă, semnatarii scrisorii speră că bunul simț și logica îi vor face pe politicieni mai înțelegători. La urma urmei, afirmă organizațiile semnatare, se apropie alte alegeri și, pentru că electoratul a arătat ce-și dorește, nu ar fi înțelept pentru partide să tragă de timp, să răstălmăcească sensul votului din 26 mai sau să deturneze discuția. O fac pe propria răspundere.