Primarul capitalei Ion Ceban a declarat deunăzi iată ce: „În această toamnă vrem să ajungem la o sută de mii de copaci în municipiu, să fie sădiţi, pentru toată lumea, ca oraşul să fie mai verde, mai confortabil, mai modern…” Şi ni s-a mai spus că sâmbătă, în toate sectoarele oraşului Chişinău, au fost plantaţi vreo şapte mii de copaci. O declaraţie importantă, care nu poate fi trecută cu vederea şi care m-a pus pe gânduri.
O sută de mii de copaci în Chişinău, sădiţi într-o toamnă, e un lucru mare, fireşte. Efortul primarului e lăudabil. Dar mă încolţeşte totuşi o mica îndoială. Nu e o cifră prea mare pentru numai trei luni? Păi, are Primăria suficiente forţe ca să îngrijească în continuare cei 100 mii de copaci? Căci, se ştie, dacă sunt lăsaţi în voia sorţii, după ce au fost sădiţi, mulţi copaci nu mai rezistă. Poate era cazul să punem accentul nu pe cantitate, ci pe calitate? Eu chiar aş vrea să ştiu câţi din cei 100 mii de copaci vor supravieţui? Vom avea la anul această statistică?
Foarte important, şi presupun că primarul ştie asta, e ca parcurile existente să nu dispară, să nu fie atacate de buldozerele constructorilor tranziţiei, de tot soiul de acareturi. Şi la fel de important mai e ceva. Să ne lămurim ce aer respirăm în Chişinău. Nu cumva multe din bolile chişinăuienilor sunt potenţate de poluarea aerului? Există nişte reglementări pentru maşinile care împroaşcă aici un fum negru-înecăcios? Cineva controlează situaţia? E totul OK cu aerul pe care îl respirăm în capitala RM-ului?
