Liderul Partidului Unității Naționale, deputatul Octavian Țîcu, despre electoratul unionist și forțele politice care-l reprezintă, dar și despre mobilizarea forțelor de stânga, în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate de pe 11 iulie, din R.Moldova.
Europa Liberă: Se zice că pe stânga e vorba de consolidare, iar pe dreapta – de dezbinare. Mai întâi, ce se întâmplă în tabăra unioniștilor? Înțeleg că nu ați găsit limbaj comun, ca să mergeți pe o singură listă, națională, așa cum, chipurile, s-ar fi dorit și din partea PUN-ului, și din partea AUR-ului, dar, până la urmă, tot dezbinarea se arată că e mai la ordinea zilei?
Eu sunt cetățeanul care am fost dat în judecată de trei sute de persoane, membri ai Partidului Șor...
Octavian Țîcu: „Pot să încep cu o tabără personală, că-i proaspătă. Acuma vin de la Judecătoria Sectorului Centru, eu am intrat astăzi în istoria R.Moldova, dnă Ursu! Eu sunt cetățeanul care am fost dat în judecată de trei sute de persoane, membri ai Partidului Șor (râde), pentru că am vrut să scot în afara legii Partidul Șor. Aceste cereri în judecată sunt trase la indigou, deci, merg și prin alte sectoare, nu doar în Centru, ci și prin alte judecătorii din R.Moldova. Și asta sufocă sistemul judecătoresc, pentru că numai în sectorul Centru sunt 55 de judecători, care au în jur de 50 de mii de dosare, deci, în jur de 1000 de dosare pe an. Dincolo de asta, eu sunt șocat de faptul că la 300 de oameni au ajuns datele mele personale, cu adresa de domiciliu. Și asta în condițiile în care era clar că eu nu pot fi judecat, condamnat, pentru că în mandat de deputat am făcut declarații politice. Și sunt cuvintele Procurorului General, nu sunt cuvintele mele, că este un grup criminal, Șor.”
Europa Liberă: Dvs. ați insistat cu acea sesizare la Curtea Constituțională (CC) și CC a spus cine are dreptul să solicite ca să fie scoase în afara legii formațiunile politice, așa că, oricum, acolo ați fost perdant.
Octavian Țîcu: „Noi n-am fost perdanți, Curtea a spus cine poate face, noi vom duce acea sesizare către dna Maia Sandu. Dar în afară de asta noi am depus la Ministerul Justiției, pentru că există sesizarea PUN la Ministerul Justiției, prin care am cerut suspendarea pe șase luni a activității partidului, care desfășoară activități comerciale care sunt în contradicție cu statutul unui partid politic. Magazinele sociale și mașinile sunt activități comerciale, pe care un partid politic nu poate să le realizeze, dar ele sunt chiar pe site-ul partidului.”
Europa Liberă: Această confruntare, până la 11 iulie, va aduce în prim-plan încă foarte multe subiecte fierbinți, haideți să revenim la dezbinarea unioniștilor. De ce nu ați găsit numitor comun, pentru a merge într-un singur bloc electoral, PUN și AUR?
Octavian Țîcu: „Sunt trei motive. Primul este că acest lucru a fost propus demult de PUN, care a făcut o platformă unionistă despre care o să vorbim, cred eu, pe parcursul emisiunii. Sunt personalități remarcabile. Noi am lansat acest lucru încă în decembrie 2020, după alegerile prezidențiale. Și vă imaginați că un partid proaspăt încropit, în mai, vine și spune: hai să intrați toți sub umbrela AUR, că, înțelegeți, noi în România avem 40 de deputați și reprezentăm 10% de vot. Foarte bine, aveți acolo realitatea care este, suntem români cu toții, dar aici este o altă realitate, în care PUN are doi deputați în parlament, are 26 de organizații teritoriale, are activitate desfășurată, are un brand. Noi suntem un partid politic și, până la urmă, ce facem, intrăm sub umbrela AUR?”
Europa Liberă: Dar AUR ce e? Și ei sunt un partid politic.
Octavian Țîcu: „Le-am propus să facem un bloc neutru ca denumire și să ne amestecăm toți acolo pentru a diminua acest impact ce există, AUR. Pentru că al doilea motiv pentru care nu putem accepta o asemenea combinație în mod direct este chiar imaginea AUR-ului în sine. Un partid care în România este marginalizat. El n-a fost cooptat la guvernare de partidele românești și a preferat o alianță cu maghiarii, ceea ce ne dă multe semne de întrebare. Diferitele afilieri și discuții care există în jurul partidului nu ne permit asocierea cu acest partid. În contextul celui de-al doilea raționament este chiar imaginea lui Simion, despre care noi știm ce s-a întâmplat, ce a făcut Simion în R. Moldova, abordarea lui total deșănțată și în raport cu poliția, și cu protestele, și cu trageri de păr, și cu expulzări, și cu aduceri. Vreau să le spun că unioniștii nu sunt în R. Moldova intimidați, maltratați, cum încearcă să spună. Avem și în parlament, avem și inițiative legislative, facem campania Ce înseamnă Unirea în tot teritoriul R.Moldova, eu personal am fost în 250 de localități. Și al treilea motiv important este această construcție: ce înseamnă AUR în R.Moldova? ”
Europa Liberă: Și ce înseamnă AUR în R.Moldova? Se deosebește de AUR din România?
Octavian Țîcu: „Sigur.”
Europa Liberă: Prin ce?
Octavian Țîcu: „Se deosebește prin componență.”
Europa Liberă: Adică?
Este o viziune aurită a Blocului Mișcarea Politică Unirea...
Octavian Țîcu: „Păi, este o viziune aurită a Blocului Mișcarea Politică Unirea (MPU), că nu e nimeni în afară, a plecat doar dna Pavlicenco. Deci, Chirtoacă împreună cu dl Bodrug și Saharneanu, dl Munteanu, dna Pavlicenco și Costiuc au făcut un bloc care s-a chemat Unirea, care a luat 0,8 % la alegerile prezidențiale. Din acest bloc, Costiuc a plecat, dna Pavlicenco a spus că nu participă în alegeri, dl Bodrug i-a vândut lui Simion franciza din Partidul Popular Român. Ironia sorții e că Partidul Popular Român este PLR de altă dată, al cărei fondator este dna Ana Guțu. Ei s-au transformat, au aurit PPR-ul, la care au aderat tot aceia care au fost în MPU. Noi nu putem face cu ei o construcție politică, și încă sub sigla AUR. Am fi avut șanse dacă ne delegam într-un bloc unionist, mai multe personalități din cele care au venit la PUN, din cele care sunt și la Convenția Românilor, din cei care pe care îi mai reprezenta societatea, și am fi făcut un bloc.”
Europa Liberă: Dar Dvs. vi s-a propus chiar primul loc pe listă?
Octavian Țîcu: „Da, mi s-a propus primul loc și mai multe poziții în primele zece, dar asta nu ne reflectă esența noastră. Noi am construit o altă versiune a unionismului, unionismul luminat, care se deosebește de tot ce este, pentru că noi avem un proiect nu doar pentru unioniști, ci pentru toți cetățenii R.Moldova. Nu vrem să ne îngustăm pe acest pol unionist, despre care Dvs. spuneți că este dezbinat.”
Europa Liberă: Da, dar ce înțeleg cetățenii, de exemplu, care simpatizează curentul unionist? Că nu se pot înțelege de dragul ambițiilor, de dragul cui?
Octavian Țîcu: „Ei trebuie să înțeleagă că noi încercăm să protejăm unionismul de niște personaje care au probleme de integritate, probleme de imagine și de conținut.”
Europa Liberă: Ei au infirmat cu fiecare ocazie acest lucru.
Octavian Țîcu: „Este o chestiune să infirme, pentru că-i reprezintă. Eu judec ca om și sunt în măsură să informez cetățenii R.Moldova prin prisma lucrurilor pe care le cunosc în legătură cu acest partid și cu oamenii care îi reprezintă aici.”
Europa Liberă: Și în campania electorală – o să vă atacați, o să semnați un pact de neagresiune?
Octavian Țîcu: „Noi am avut întâlnire cu dl Claudiu Târziu, ne-am expus din acest punct de vedere, am vorbit de faptul că nu rivalitățile noastre sunt prioritatea principală a acestei campanii, noi nu vom participa la dezbateri publice cu AUR, nu vom avea nicio întâlnire cu ei, ca să spună alții că ne cățelim și avem lucruri de împărțit.”
Europa Liberă: Adică o să protestați dacă, eventual, o să nimeriți la dezbateri împreună?
Octavian Țîcu: „Da nu merg! Nu vom merge la dezbateri, pentru că asta nu face bine. Oamenii vor judeca: Bilețchi, Munteanu și Chirtoacă sunt cei pe care-i știu toți. Poți să-i poleiești cu aur, să-i faci cum vor – 0,8 la sută, asta e tot.”
Europa Liberă: Ei vă reproșează că nici Dvs. nu ați acumulat chiar multe voturi la alegerile prezidențiale.
Octavian Țîcu: „Dublu am luat. Și este o claritate. Din punctul acesta de vedere, ar fi fost logic, cum i-am spus și dlui Claudiu Târziu, AUR-ul să vină în R. Moldova înainte de a se lansa, să discute cu PUN-ul în vederea unei situații în care noi puteam consolida așa un bloc unionist, o platformă unionistă. AUR-ul are alte ambiții, care nu reprezintă nici într-un sens unirea ca atare! ”
Europa Liberă: Dar de ce?
Octavian Țîcu: „AUR-ul are un scop electoral.”
Europa Liberă: Ei spun că vor majoritate în București și vor majoritate în parlamentul de la Chișinău și doar în aceste împrejurări ar putea să se producă unirea.
AUR este în parlamentul României de jumătate de an, n-a făcut niciun proiect de lege legat de R.Moldova...
Octavian Țîcu: „Vor. Dar eu vă dau un exemplu. AUR este în parlamentul României de jumătate de an, n-a făcut niciun proiect de lege legat de R.Moldova. Se laudă că sunt mai mulți moldoveni pe listele lor, dar nu i-am văzut niciodată. Dl Boris Volosatîi a vorbit o dată sau de două ori în parlament. Niciun proiect de lege care ar fi vorbit în favoarea unei apropieri, ceva grandios, un proiect de reîntregire. Pe care noi l-am făcut și îl avem și-l vom pune în următorul parlament al R.Moldova.”
Europa Liberă: Dar pentru Dvs. este clar care e proiectul lor ca formațiune politică?
Octavian Țîcu: „Este clar mesajul, dar programul nu-l știm.”
Europa Liberă: Despre program vorbim.
Octavian Țîcu: „Programul nu-l știm. Va fi unirea în frunte și atât. Este o mare deosebire, în condițiile în care noi cu Partidul „Mișcarea Populară” am structurat un plan de reîntregire, pe care îl promovăm în R.Moldova deja de un an de zile. Cu acest program am mers și în campania electorală prezidențială, deci, lucrurile sunt mult diferite. Dar diferența pe care o face este componenta listei, care este net superioară, cea a PUN, ca integritate, ca competență, ca merite în fața a ceea ce înseamnă ideea de reîntregire.”
Europa Liberă: Cine este alegătorul Dvs. și cine este votantul AUR-ului?
Octavian Țîcu: „Nu știu de votantul AUR-ului, îl vom vedea când vor fi alegerile. Pentru că avem repartizarea geografică a voturilor, avem o structură a componenței oamenilor care ne susțin, este tot ceea ce înseamnă românesc, sunt cei care au simpatii proeuropene față de mine personal, sunt oameni din domeniul sportului, intelectualitatea, medicii, diaspora, care este românească, în esență, pentru că au ajuns acolo, în mare parte, cu pașapoarte românești, sunt cei din România, care ne știu și care deja ne-au susținut. Deci, este un bazin electoral mare, pe care noi mizăm și target-ul nostru de 100 000 este destul de fezabil și sper să fie chiar mai mult!”
Este un bazin electoral mare, pe care noi mizăm, și target-ul nostru de 100 000 este destul de fezabil...
Europa Liberă: Apropo, pentru că ați amintit de diasporă, în cadrul alegerilor parlamentare din România, diaspora a dat voturi multe pentru AUR. Ei și de astă dată ar putea să mizeze pe votul celor din diasporă, ținând cont că foarte mulți cetățeni ai Moldovei au ajuns cu cetățenia României în diasporă.
Octavian Țîcu: „Este o mare deosebire între votul din România și cel din R.Moldova. nu putem să-l disociem, nu știm care este procentajul celor care reprezintă cetățenii moldoveni cu cetățenie română în totalul AUR-ului. Diaspora, dacă ne-am uita pe configurație, noi am luat în jur de patru mii de voturi în condițiile acestei bătălii, care a fost polarizată. Noi mizăm pe 20 de mii de voturi, la ora actuală, din partea diasporei, pentru că noi am oferit diasporei o perspectivă să se organizeze, avem 14 regiuni în diasporă, vom avea 10 candidați, pe listele PUN vor fi 10 candidați din diaspora. Franța, Italia, Grecia, Irlanda, Marea Britanie, Canada vor avea reprezentanți. Și această zece pentru unire din diasporă, eu cred că vor conta în judecarea generală a diasporei privind atitudinea. Viziunea noastră în legătură cu diaspora este: o singură țară, o singură diasporă. Pentru că sunt o mulțime de probleme pe care le are diaspora în Occident având cetățenie moldovenească, dar și cetățenie română. De exemplu „M” acela de pe permise, care le creează o mulțime de probleme șoferilor noștri, chiar dacă sunt cetățeni români. Și multe altele. Deci, toate lucrurile astea se pot realiza într-un singur concept – o singură țară, o singură diasporă. Diaspora, oricum, în mare parte, este organizată în jurul consulatelor, în jurul ambasadelor României, a comunităților românești și asta, dintr-un anumit punct de vedere, ne facilitează și acțiunile.”
Europa Liberă: După ce s-a anunțat dizolvarea actualului legislativ, a fost comandat un sondaj de opinie, pentru a se testa atmosfera pentru acest segment unionist, ce ați înțeles Dvs. din rezultatele acelui sondaj?
Octavian Țîcu: „Vă referiți la peste 50 la sută sau care?”
Europa Liberă: Da. Acesta, ultimul, făcut de IMAS.
Octavian Țîcu: „Eu înțeleg că trei factori au contribuit la creșterea vertiginoasă a preferințelor electorale. Primul este falimentul statal al R.Moldova, incapacității statului R.Moldova de a răspunde la necesitățile firești ale cetățenilor. Nu e vorba de limbă, de cultură sau altceva, dar, elementar, acest stat nu poate asigura funcționarea pensiilor, salariilor indemnizațiilor, ajutoarelor etc.”
Europa Liberă: Ele se asigură, dar nu în mărimea în care și-ar dori cetățeanul.
Octavian Țîcu: „Doi. Este vorba de performanțele României, care sunt judecate de cetățenii R. Moldova foarte clar, pensii de 3-4 ori mai mari, salarii, PIB-ul de 25 de ori mai mare, cinci județe care-s mai bogate, fiecare în parte, decât R. Moldova, oportunitățile pe care le-au deschis România și cetățenia română – prin urmare, e clar. Și trei, desigur, este efortul nostru. Noi, PUN-ul, în doi ani de zile am fost în peste 250 de localități, în care am promovat ideea avantajelor și a beneficiilor care le reprezintă unirea cu România – n-a făcut asta niciun partid politic. Noi am împrăștiat peste 100 000 de ziare și pliante în localitățile din R.Moldova, explicând cetățenilor R.Moldova, punctual, care sunt salariile, pensiile, sistemul de justiție, cât se plătește fermierului pentru agricultură, ce înseamnă să călătorești liber în spațiul european, ce înseamnă accesul nelimitat la Dunăre, la Carpați și Marea Neagră, astfel încât eu am observa, sub ochii noștri s-au transformat, societatea noastră a devenit alta tocmai prin judecarea nuanțată a acestor diferențe care există între R.Moldova și România.”
Noi, PUN-ul, am fost în peste 250 de localități, în care am promovat ideea avantajelor unirii cu România...
Europa Liberă: Când o să depuneți actele la CEC, pentru a fi înregistrați ca și concurent electoral?
Octavian Țîcu: „Noi mai avem discuții cu câteva personalități, care în aceste zile se vor defini. Sâmbătă vom avea consiliul național politic și după asta, luni-marți, vom depune lista la CEC.”
Europa Liberă: Până acum, ați anunțat că pe listă ar putea să se regăsească Octavian Țîcu, Ana guțu, Alexandru Arseni, Iurie Reniță. Încă cine?
Octavian Țîcu: „Dl Anatol Vidrașcu este pe listele partidului, dl Mischevca, dl Valeriu Sainsus, dl Alexei Păluță, dna Gorea Costin și mulți alții. Ion Testemițanu. Noi avem și echipă de sportivi, și medici, și... Dl Vasile Grozavu, care este un mecenat și un om cunoscut în tot spațiul românesc pentru activitățile lui de susținere și de finanțare a tot ce este spațiu românesc, de la burse, la muzee, la monumente. Sunt profesori, sunt medici, sunt ingineri.”
Europa Liberă: Și ce șanse vă oferiți?
Octavian Țîcu: „Vă spuneam, target-ul nostru, cifra noastră magică, este de 100 000 de voturi.”
Europa Liberă: Câte mandate?
Octavian Țîcu: „Asta ar însemna 7-8-9-10 mandate, în funcție de cum vor evolua lucrurile în campania electorală.”
Europa Liberă: Și AUR zice că ei contează pe 15 mandate. Credeți că se adună 25 de mandate pe acest segment unionist?
Octavian Țîcu: „Se pot aduna și mai multe. Dacă pornim de la premiza că sunt veridice aceste preferințe ale oamenilor, s-ar putea împrăștia votul în așa fel încât să fie și două formațiuni unioniste în parlament.”
Europa Liberă: Și totuși, ziceam că pe stânga mai ușor se consolidează forțele decât pe dreapta, de ce?
Octavian Țîcu: „Stânga, dna Valentina, este un vot emoțional, irațional și care votează o singură opțiune politică.”
Europa Liberă: Dar e votul cetățeanului din R.Moldova.
Octavian Țîcu: „E votul cetățeanului, dar să fim atenți că ei sunt foarte dispersați la ora actuală. Asta explică de ce s-a consolidat Voronin cu Dodon, într-o combinație de neimaginat. Pentru că Partidul Socialiștilor a ajuns la fundul credibilității și a încrederii politice, din cauza felului cum a terfelit ideea de parlamentarism, cu diferitele alianțe pe care le-a avut, cu șor, mai ales, ultima combinație cu Șor, kuliokul, alegerile prezidențiale. Și vă imaginați ridicolul situației în care Dodon vrea să se salveze cu Voronin, așa-i?”
Europa Liberă: Și cine câștigă acum, Igor Dodon sau Vladimir Voronin?
Octavian Țîcu: „Voronin are o imagine ai bună, el e cel care îi spală fața și-i înlătură bubele lui Igor Dodon, de asta și nemulțumirile în Partidul Socialiștilor, pentru că lucrurile sunt, clar, în favoarea Partidului Comuniștilor. Mulți dintre cei care au trăit bine în parlament nu se mai regăsesc pe liste. Dar, atenție, nu ei sunt unica opțiune pe stânga! Pentru că există Renato Usatîi, care vine cu o agendă, există Șor, care de asemenea vine pe agenda lor și a apărut și națiunea civică moldovenească de sorginte Mark Tkaciuk, cu Congresul lor civic sau cum se mai cheamă.”
Europa Liberă: Ar mai putea să fuzioneze, să facă blocuri.
Octavian Țîcu: „Da, dar lupta asupra acestui segment este foarte limitată, este un vot de 40 la sută, pe care și-l vor disputa. Eu sper foarte mult că anumite lucruri se vor întâmpla în această campanie.”
Europa Liberă: Care anume?
Octavian Țîcu: „Prin prisma votului din 15 noiembrie, am convingerea că cetățenii noștri sunt mai lucizi, mai raționali și capabili să ofere partidelor de dreapta mai multe șanse decât acestor îngrămădiri de oameni care nu le reprezintă interesele.”
Europa Liberă: Și credeți că după alegerile din 11 iulie va fi mult mai ușor să se creeze o majoritate parlamentară, să fie învestit un cabinet de miniștri?
Octavian Țîcu: „Nu va fi ușor, depinde de rezultatele votului. Dacă va fi ca o formațiune unionistă cu suficiente voturi să ajute partidele proeuropene la construirea actului de guvernare, noi vom avea o situație previzibilă, clară, pro-europeană, românească, în interesul cetățenilor R.Moldova. A doua variantă este una de compromis, să spunem, în care, dacă partidele proeuropene sau PAS-ul nu va acumula o majoritate, să fie nevoită să facă alianță de guvernare cu Usatîi, pentru că nu vor avea cu cine altcineva.”
Europa Liberă: Și dlui Usatîi să-i revină funcția de premier?
Octavian Țîcu: „Usatîi să guverneze cu Maia Sandu o anumită perioadă de timp, pe care s-o compromită definitiv, așa cum a făcut Dodon, pentru că Maia Sandu s-a salvat din contul lui Andrei Năstase, să fie clar. Deci, Maia Sandu poartă o asemenea responsabilitate ca și Andrei Năstase pentru prăbușirea noastră la 3 noiembrie, atunci când socialiștii cu democrații au guvernat, doar că Andrei Năstase a cules toate castanele și a devenit țapul ispășitor. O a doua șansă PAS nu va avea, pentru că dacă Usatîi va trânti în cap guvernarea PAS, el se va alia cu socialiștii și cu Șor, ei nu au probleme de moralitate. Dar este și soluția cea mai dezastruoasă, în care, pur simplu, PAS va fi lăsat în opoziție, iar Șor, Usatîi și Dodon vor face coaliție. Dacă s-a unit Dodon cu Voronin, să știți că și Usatîi se va înțelege bine, fiindcă ei sunt pe aceeași filieră, e aceeași mână a FSB-ului, e aceeași agentură care lucrează cu ei.”
Europa Liberă: Dar Dvs. sunteți istoric, chiar credeți că memoria cetățeanului cu drept de vot e foarte scurtă și el nu analizează, nu pune pe cântar, unde s-a greșit, unde nu s-a greșit.
Fiecare își caută loc pe lângă PAS acum. Asta e o meteahnă...
Octavian Țîcu: „Eu cred în scenariul optimist, al votului 60 la sută pentru partidele proeuropene, care vor construi un pod între partidele prounioniste și cele proeuropene.”
Europa Liberă: Sergiu Mocanu, liderul Antimafie, sugera, vă îndemna să renunțați la această cursă parlamentară anticipată și să lăsați ca cetățenii, bazinul electoral al PAS-ului să se lărgească și să vină cu o victorie în parlament.
Octavian Țîcu: „Fiecare își caută loc pe lângă PAS acum. Asta e o meteahnă. Că se creează impresia că asta e partida victorioasă. Este părerea dumnealui. Dacă își dorește acest lucru, poate intra pe listele PAS-ului. Noi avem electorat, avem membri de partid și avem o direcție pe care trebuie s-o urmăm. Asta este logica de acțiuni a unui partid politic.”
Europa Liberă: Dar de ce nu ați mai căutat și alte partide, care poate ar fi căzut de acord să vină împreună cu Dvs.?
Octavian Țîcu: „Noi am avut discuții cu Democrația Acasă, cu dl Costiuc. El personal este unionist, dar agenda lui nu este unionistă, el ne-a explicat clar că merge pe o direcție de justiție socială, care nu-i reprezintă dezideratul de unire cu România. Prin urmare, asta e nișa pe care și-a găsit-o. S-ar putea, în condițiile unei alianțe cu Democrația Acasă, votanții lui să nu vrea să voteze PUN și intelectualitatea noastră să nu vrea să voteze Costiuc. Și atunci este clar că am putea fi în câștig ambii și rămânem cu perspective de colaborare în viitorul parlament, dar asta este situația. Noi am făcut foarte multe tentative și am spus și PAS-ului și PPDA-ului să facem un singur bloc. Ne-am dorit un bloc cu...”
Europa Liberă: De ce cu Platforma Demnitate și Adevăr nu ați convenit asupra unui rezultat comun?
Octavian Țîcu: „Sensul era captarea votului din 15 noiembrie, care putea fi doar cu PAS, PPDA și PUN. În doi cu PPDA, cu regret, nu putem face, pentru că asta ar însemna că oamenii noștri nu vor vota Andrei Năstase și noi să ne asumăm toate păcatele și bubele și alte probleme pe care le are PPDA.”
Europa Liberă: Cât de important este ca tribuna parlamentară să fie folosită pentru a se transmite mesajele pentru simpatizanții unei formațiuni?
Octavian Țîcu: „Foarte importantă! Eu datorită tribunei parlamentului am pătruns în inima și în mintea moldovenilor, e primul lucru care mi se spune când merg la întâlniri, pentru curajul, determinarea, voce. Eu cred că am avut cele mai multe discursuri în parlament, sunt peste 50, cred, în doi ani de mandat și unele din ele sunt emblematice. Pentru că discursul din 3 noiembrie a fost cel mai vizualizat discurs din istoria parlamentarismului, aproape două milioane de vizualizări.”
Europa Liberă: Și totuși mai sunt destule voci care spun că, pe termen scurt și mediu, unirea este o utopie, unirea dintre R.Moldova și România.
Octavian Țîcu: „Mai mare utopie este integrarea europeană.”
Europa Liberă: De ce?
Nimănui nu i-a venit în cap să depună un proiect de lege privind reunirea R.Moldova cu România...
Octavian Țîcu: „Pentru că s-a declarat clar, și asta ne spun și înalții demnitari, și Băsescu ne-a spus-o – și dacă Băsescu nu știe, atunci nimeni nu știe, pentru că a stat la masă cu cei mai mari: în următorii 30 de ani, nu va fi integrarea R.Moldova în UE. Dacă acest lucru se poate realiza, este prin intermediul reunirii cu România. Prin urmare, ambele sunt utopii, una mai plauzibilă și mai realizabilă, pentru că poate să se întâmple într-un mandat. Dacă PUN-ul vine în următorul parlament cu primul proiect de lege, pentru că nimănui nu i-a venit în cap să depună un proiect de lege privind reunirea, nici PPCD, nici liberalii n-au făcut un proiect de lege privind reunirea R.Moldova cu România. Dle, depune-l acolo și vezi care este fața adevărată a politicii! Că acuma mulți se dau în spectacol cu unirea și unioniștii. Și lucrul acesta se poate întâmpla în cazul în care parlamentele celor două state românești vor vota acest lucru. Or, integrarea europeană nu va fi în timpul apropiat. Noi, prin unirea cu România, rezolvăm trei probleme: beneficiul și bunăstarea cetățenilor, intrarea în NATO și în UE. Punct. De aici începe o nouă etapă, o nouă viață și cetățenii R.Moldova cred eu că e timpul să înțeleagă acest lucru!”
Europa Liberă: Și, pe de altă parte, politicienii de pe segmentul de stânga spun că vor să apere statalitatea R. Moldova, ortodoxia și în niciun caz să nu lase ca Moldova să se apropie de NATO.
Octavian Țîcu: „Uitați-vă, mesajul lor este să nu dăm țara străinilor.”
Europa Liberă: Exact.
Octavian Țîcu: „Și asta este o chestiune absolut ridicolă, pentru că, în imaginarul lor, ce înseamnă străinii? Nu există o definiție a străinului. Pentru că, dacă ne referim la străini, în accepțiunea lor, aceștia sunt România, UE, SUA. Tocmai țările care, până la ora actuală, au hrănit și regimul lui Voronin, și regimul lui Dodon, pentru că ei spre asta au tins. Deci, ei și-au dorit finanțări din UE, și-au dorit proiecte, și-au dorit legi. Sunt tocmai partenerii care au dezvoltat R.Moldova până la ora actuală.”
Europa Liberă: Dvs. vă referiți doar la străinilor din Occident sau și...
Octavian Țîcu: „Nu, se are în vedere anume această diversiune de tip putinist, pentru că rușii așa acționează, sindromul cetății asediate: toți sunt împotriva noastră, străinii ne vor răul etc. Și au apelat la frica asta care există în popor, dar eu vreau să vă spun că aceste sloganuri, aceste bannere, ele provoacă de fapt ilaritate, oamenii râd de asta, pentru că e clar că este o ipocrizie. ”
Europa Liberă: Ați urmărit declarațiile de ultimă oră pe care le făcea liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care-și dorea o relație mai bună cu România și spunea că ar fi de acord să se identifice o soluție durabilă pentru criza transnistreană, respectând suveranitatea R.Moldova?
Octavian Țîcu: „Există o soluție pe care a propus-o Belkovski odată, un politruc care prezenta punctul de vedere al Kremlinului, prin 2004 a propus, cred, atunci când Voronin a respins planul Kozak. El a spus: Rusia își ia Transnistria, România își ia Basarabia!” Și chestiunile sunt de 200 de ani.”
Europa Liberă: Dar cum ar putea Rusia să ia Transnistria, dacă există Ucraina?
Problema transnistreană poate fi rezolvată în doi pași...
Octavian Țîcu: „A fost un plan care a fost propus. Deci, problema transnistreană, asta este viziunea noastră, coordonată și cu forțele politice de la București, poate fi rezolvată în doi pași: reintregând întâi Basarabia, perimetrul pe care-l controlăm, până la Nistru, și după asta, problema devine o problemă a relațiilor dintre România și Rusia, cum a fost dintotdeauna. Noi nu avem capacități diplomatice, instituționale, politice, militare, economice, de a discuta cu Rusia, așa cum discutăm la ora actuală. Cine are acest potențial este România, pentru că este membru UE și NATO, are un parteneriat clar cu UE și NATO, și, din acest punct de vedere, este și interesul Ucrainei.”
Europa Liberă: Vă întrebam cum comentați declarațiile lui Vladimir Putin, că Rusia ar vrea să îmbunătățească cooperarea cu România, în primul rând?
Octavian Țîcu: „Așa ar putea îmbunătăți relațiile cu România.”
Europa Liberă: Și în ce ar consta îmbunătățirea relațiilor dintre cele două țări?
Octavian Țîcu: „Într-o delimitare a sferelor, în privința R. Moldova. Această statalitate este o zonă gri, pe care și-o dispută două blocuri, două masive politice, asupra căruia se poate găsi un compromis, dacă aceste puteri se detașează, să spunem, a interveni în procesul de unificare. Cum acest lucru este o utopie la ora actuală, aceasta ar însemna un fel de protectorat al marilor puteri asupra R.Moldova. Adică Rusia, Moldova, Ucraina, România, UE nu intervin sub nicio formă în această chestiune și o lasă să se dezvolte de la sine. Dar asta e o utopie, așa. Așa s-a întâmplat în Elveția, așa a crescut și statul român, de fapt. Prima unire, de la 1859, a fost un protectorat a șapte puteri, care au permis ca ea să se dezvolte, fără interferențele din exterior. Din punctul meu de vedere, soluția maximă pentru cetățenii R.Moldova este cea pe care o pledăm noi: reunirea cu România a acestei bucăți controlare de autoritățile de la Chișinău, după care – rezolvarea acestui dosar într-un dialog cu marii actori internaționali, la care românia va fi direct responsabilă.”
Europa Liberă: Dar ce-ar câștiga România din acest proces de reunificare?
Octavian Țîcu: „România nu are ce să câștige, România își urmează un ideal pe care l-au avut strămoșii noștri din vremuri străvechi. Întâi Burebista și Decebal s-au unit, după care a fost Mihai Viteazul, Cuza, pașoptiștii, după care a venit Marea Unire de la 1918. Toate sunt, de fapt, esența naționalismului românesc, în sens sănătos. Pentru că acum, pentru prima oară, în istoria românilor apare o convergență între interesele UE și cele naționale, ale României, de a vedea R.Moldova inclusă în UE, iar calea cea mai scurtă și mai rapidă este unirea cu România.”
Europa Liberă: Dar calea asta ce termen ar avea?
Octavian Țîcu: „Termen de un mandat. Patru ani de zile.”
Europa Liberă: Nu se ridică iar prea sus așteptările oamenilor, ca după asta să urmeze dezamăgiri?
Octavian Țîcu: „Dna Ursu, unirea au făcut-o oameni ca mine, care au crezut în ea și care în două rânduri, și în Primul, și în al Doilea Război Mondial, au murit câte 300, 500 de mii de români ca să-și urmeze acest ideal! Aceasta este în fibra românilor și la lucrul acesta nu se va renunța! Chiar dacă România declară că vrea în UE, susținerea UE, dar esența românilor, dacă mergeți în familiile lor, să știți că 400 de mii de basarabeni s-au refugiat în România. Știți ce înseamnă asta? Timp de 50 de ani, au crescut generații întregi în poveștile celor care au fost deportați, care au fost refugiați în România. Orice partid politic care va renunța la această idee se va sinucide politic. Și de aceea chestiunea asta, odată și odată, va trebui să fie tranșată, pentru că ea este dincolo de înțelegerile noastre. Eu doar sunt o expresie a unei voințe pe care au avut-o și alții înaintea mea. Și după mine vor fi alții. Pentru că asta este, de fapt, calea pe care trebuie să mergem.”
Europa Liberă: Cine vă sunt adversari în această campanie electorală?
Acest parlament, în condițiile în care nu vor intra unioniștii, nu va avea viață lungă...
Octavian Țîcu: „Noi ne vom bate în această campanie electorală cu rămășițele regimului Dodon-Plahotniuc-Șor, pentru că aceste rămășițe trebuie înlăturate. În același timp, vom explica nuanțat cetățenilor R.Moldova care sunt planurile noastre, vom desfășura o campanie pozitivă, axată pe avantajele, beneficiile reunirii cu România și vom lăsa la discreția cetățenilor din R.Moldova să judece această platformă, acest program.”
Europa Liberă: În caz că nu acumulați suficiente voturi ca să treceți pragul în parlament, ce faceți?
Octavian Țîcu: „Noi nu am inițiat acest proiect politic pentru un mandat, nici pentru patru ani. Noi l-am inițiat pentru o idee care este eternă. O vom continua, pentru că nu se termină viața politică din Moldova la acest parlament. Și acest parlament, în condițiile în care nu vor intra unioniștii, nu va avea viață lungă, va fi un parlament care, în doi-trei ani, iarăși va fi dizolvat. Pentru că orice guvernare de stânga este falimentară pentru cetățenii R.Moldova. de unde vor lua bani să guverneze? Socialiștii au dat puterea Maiei Sandu, în decembrie, și Chicu, și toți n-au putut să răspundă unor chestiuni elementare, de viață, pentru cetățeni. Ce se va întâmpla dacă va fi o guvernare explicit și Maia Sandu se va pomeni într-o situație să guverneze cu o majoritate pro-europeană și filorusă, și oligarhică încă? Ce a fost înainte de dizolvarea parlamentului a fost o mică repetiție. Vor fi bătălii la CC, vor fi trageri de păr în parlament și, până la urmă, acest parlament iar se va dizolva, oamenii vor înțelege că există o singură soluție. Parlamentul viitor are o singură misiune, reunirea cu România, rapid și în interesul tuturor cetățenilor.”
Ce a fost înainte de dizolvarea parlamentului a fost o mică repetiție...
Europa Liberă: O să vedem că aceste declarații pe care le-ați făcut astăzi au să vă aducă și voturi suficiente, ca să ajungeți în următorul parlament al R.Moldova și o să așteptăm să vedem ce se va întâmpla în viitorul legislativ, pentru că totuși deocamdată lucrurile nu arată atât de clare cum și le-ar dori fiecare din politicienii care au să ceară voturile alegătorilor.
Octavian Țîcu: „Eu le văd clar și aș vrea să pot transmite și cetățenilor R.Moldova aceeași claritate.”