Doar patru deputați și doi senatori se ocupă în Parlamentul de la București de problemele românilor din Diaspora, în condițiile în care doar în Uniunea Europeană trăiesc aproape trei milioane de români. „Potrivit legii ar trebui să fie 36 de deputați și 16 senatori”, spune Octavian Stângă, un inginer român care după ce a studiat datele statistice din mai multe surse oficiale europene privind numărul de români din UE, dar și legea de organizare a alegerilor parlamentare din România, dorește, împreună cu un grup mai mare din Diaspora, să conteste legea la Avocatul Poporului. Potrivit lui Octavian Stângă Institutul Național de Statistică nu are deloc date despre numărul românilor din străinătate, iar aceasta este sursa erorii care conduce la subreprezentarea Diasporei în Parlamentul de la București.
Europa Liberă: Domnule Stângă, de unde a pornit acest demers al Dvs cu privire la votul Diasporei?
Octavian Stângă: „De multă vreme presa folosește când vine vorba de diaspora cu apelativul „mulți”. Se vechiculau numele între două și cinci milioane, ba, am văzut undeva chiar și opt milioane. Este evident pentru toată lumea că am început să ne întrebăm cât de mulți sunt „mulți”, și am început să căutăm datele la diverse instituții statistice. În același timp am verificat legislația și am observat o mare discrepanță între numărul de români aflați în străinătate și numărul de parlamentari care îi reprezintă.”
Europa Liberă: Ce surse statistice ați consultat?
Octavian Stângă: „Am cules informații de la EUROSTAT- Oficiul European de Statistică la care România este parte, precum și la instituții naționale de profil din diverse țări, concentrarea mea fiind pe datele din Germania. La Institutul National de Statistică din București răspunsul a fost: nu avem date. Am comparat aceste date, inclusiv cu datele statistice interne ale Biroului federal de statistică din Germania, câți români sunt în total raportat la numărul românilor pe județele (Landkreise) din Germania.”
Europa Liberă: Ca atare ați comparat datele privind numărul de români din străinătate culese de la nivel european și din Germania cu informația care există la București si care este considerată cea corectă atunci când se organizează alegeri și trebuie decis care este numărul de români din străinătate și numărul de parlamentari care le corespunde acestora. Așa ați constat că este un decalaj uriaș între numărul românilor din străinătate și reprezentanții lor în Parlament.
Octavian Stângă: „Așa este. Eu am analizat doar legislația care a stat la baza organizării alegerilor parlamantare din decembrie 2016, respectiv Legea 2008 pe 2015. În această lege există o metodă de calcul care se bazează pe numărul de cetățeni (deci nu de alegători) în funcție de locul unde locuiesc. Am aplicat această metodă de calcul, așa cum este ea prevăzută în lege, la datele provente de la Eurostat, deoarece pentru Diaspora, INS, Institutul National de Statistică din România nu oferă nici un fel de date.
În aceste condiții, adică atunci când nu este cunoscut numărul de cetățeni dntr-o circumscripție electorală, Legea 208 din 2015 prevede un număr stabilit arbitrar pe minimul posibil pentru o circumscripție electorală: patru deputați și doi senatori. Să precizăm că la 1 decembrie 2015 doar în Uniunea Europeană se aflau 2,7 milioane de români. Raportul este de 9 la 1 în cazul deputaților și 8 la 1 în cazul senatorilor. Aplicând metodologia din legea 208 din 2015 se obțin 36 de fotolii de deputați și 16 de senatori, față de numărul minim alocat acutalmente care este de patru respectiv doi. ”
Europa Liberă: De ce credeți că clasa politică de la București nu repară această greșeală?
Octavian Stângă: „Aici nu pot decât să speculez și voi emite opinia următoare: clasa politică din România este interesată să aibă un electorat captiv, este interesată ca electoratul să depindă de politic. Or cetățenii care locuiesc în afara țării nu depind de oamenii politici. Ei nu depind de ajutoare sociale sau de la stat, și ei pot vota mai liber. Eu cred că, clasa politică nu vrea ca oamenii să voteze liber.”
Europa Liberă: Toate partidele, nu doar un anumit partid? De regulă partidele social-democrate încearcă să își ademenească electoratul prin măriri de pensii si salarii. Toată clasa politică este interesată să țină electoratul captiv?
Octavian Stângă: „Da, pentru că nu am auzit de la nimeni o preocupare serioasă pe această temă, și atunci nu pot decât să îmi imaginez că este o chestiune care le convine la toți.”
Europa Liberă: Vă simțiți subreprezentat? Dar de ce doriți să fiți reprezentați în Parlamentul de la București? Locuiți în Germania, aveți slujbă în Germania, viața Dvs se derulează în proporție de 90% în Germania.
Octavian Stângă: „Da, mă simt subreprezentat. Imi pasă pentru că eu și alții ca mine avem încă legături în România și am vrea să vedem cum se dezvoltă România așa cum se dezvoltă țările unde ne-am găsit a doua patrie, a doua casă. Nu întâmplător aceste state s-au dezvoltat așa cum s-au dezvoltat, iar aceasta este produsul unei anumite seriozități a clasei politice, care în România lipsește complet.”
Europa Liberă: Presupunând că demersul Dvs. de a încerca modificare legislației din România, în sensul creșterii numărul parlamentarilor care corespund Diasporei, cu ce ar putea in plus contribui Diaspora, față de ce face oricum, chiar si fără această lege: trimite bani acasa, vine cu know how si cu noi idei, își ajută framiliile etc.
Octavian Stângă: „Ați dat Dvs. răspunsul: să vină cu noi idei. Fiecare poate pune aceste idei in opera la el in curte sau în viață. Dar pentru a avea impact asupra societății, ele trebuie puse în operă instituțional, la nivel național, iar cei care sunt chemați de lege să facă asta sunt tocmai parlamentarii. Cu ideile nostre, parlamentarii ar putea să remodeleze societatea după modelul statelor din Europa de Vest.”
Europa Liberă: Veți merge la Avocatul poporului. Si dacă vă va spune ca demersul acesta nu este valid, ce veți face?
Octavian Stângă: „Nu ne vom opri. Vom ataca această lege la toate instanțele europene, foarte posibil și la CEDO. Vom purta mesajul nostru și la Consiliul Europei, dar si la instituțiile UE, Consiliul European și Comisia Europeană. Sper totuși că vom avea un răspuns pozitiv. Noi suntem pregătiți să mergem până la capăt.”
