Linkuri accesibilitate

3 octombrie: Ziua unității germane


Colaj de William Totok

Autorităţile germane au dejucat un atentat extremist de dreapta.

3 octombrie: Ziua unității germane
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:27 0:00
Link direct

În urmă cu 28 de ani, pe 3 octombrie 1990, cele două Germanii, Republica Federală şi Republica Democrată, s-au unificat. Ulterior s-a hotărît ca acest eveniment istoric să fie sărbătorit anual sub denumirea de Ziua unităţii germane (Tag der deutschen Einheit).

Prin această formulare s-a evitat folosirea sintagmei „sărbătoare naţională”, fiind un termen compromis de către regimul nazist cu a sa ideologie naţional-socialistă şi poporală. („Poporal” este echivalentul cuvîntului german „völkisch”, derivat din Volk = popor. Licenţa traducerii în limba română aparţine lui Dumitru Stăniloae care în scrierile sale, publicate pînă-n 1944, folosea, în diverse contexte, cuvîntul „poporal”.)

Cu prilejul creării Uniunii Monetare germano-germane, în iulie 1990, fostul cancelar Helmut Kohla promis est-germanilor, transformarea RDG-ului într-un „peisaj înfloritor”. Problemele legate de procesul de unificare şi de integrare într-un alt sistem politic şi economic nici pînă-n ziua de astăzi nu au fost rezolvate satisfăcător (ceea ce se desprinde foarte limpede şi din ultimul raport guvernamental privitor la starea unităţii germane - textul integral poate fi citit aici).

Pe lîngă decalajul economic şi social existent între cele două părţi ale Germaniei s-a ivit şi o discrepanţă politică şi ideologică evidentă. Vîrful acestui aisberg politic a devenit vizibil prin succesul partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD), care în est se află acum pe primul loc în opţiunea electoratului, prin mişcarea xenofobă care-şi spune Pegida (acronimul pentru: „Patrioţi Europeni contra islamizării Apusului” – fondatorii doreau iniţial să-i spună: „Pegada”, adică „Patrioţi Europeni contra americanizării Apusului”) şi nu, în ultimul rînd, prin incidentele xenofobe violente care au avut loc în această toamnă la Chemnitz.

Atentat extremist de dreapta dejucat de autorităţile germane

Dacă, pînă de curînd, mulţi erau tentaţi să bagatelizeze propaganda „poporală” şi rasistă ca o formă de infantilism politic, manifestat doar în spaţiul virtual, acţiunile violente din Chemnitz au conştientizat pericolul real existent al extremismului de dreapta în societatea germană, şi în special în partea de răsărit.

Mesajul brutal xenofob exprimat în cîntecul „Imnul pentru Chemnitz” al unor muzicieni de extremă-dreapta cunoscuţi sub numele de „Komplott”, este şi linia directoare a unui grup care plănuia tocmai pe data de 3 octombrie un atac terorist.

Autorităţile au intervenit cu promptitudine şi au arestat luni 1 octombrie un grup de şapte tineri bărbaţi care-şi spuneau „Revoluţia Chemnitz” („Revolution Chemnitz“).

Potrivit unui comunicat al Procuraturii federale, grupul „Revoluţia Chemnitz” a intenţionat să organizeze atacuri armate asupra unor străini şi contra unor persoane cu alte opinii politice. Se mai spune că au pus la cale un atentat îndreptat contra unor politicieni germani.

Teroriştii de dreapta provin din medii cunoscute pentru atitudinea lor extremistă - ultraşi, skinheads şi neonazişti. Grupul s-a constituit în septembrie, imediat după incidentele din Chemnitz.

Desigur, opinia publică este alarmată din cauza radicalizării mediilor extremiste de dreapta, ceea ce se reflectă şi în nenumăratele articole din presa germană a ultimelor zile.

În mesajele şefilor de guvern din land-urile estice, date publicităţii marţi, în preziua festivităţilor dedicate zilei unităţii (care au loc anul acesta în land-ul Berlin, fiindcă deţine, prin rotaţie, preşedinţia în camera superioară a parlamentului, în Bundesrat) întîmplările ultimelor săptămîni au fost mai degrabă estompate sau îmbrăcate în straie verbale metaforice. Toate acesta mesaje sînt dominate de optimism şi de apelul de a-i trata pe est-germani cu mai mult respect.

XS
SM
MD
LG