Orlov a vorbit la Berlin, la prima sa conferință de presă de când a fost eliberat dintr-o colonie penală rusă ca parte a acordului, cel mai mare de acest gen de la Războiul Rece încoace.
Activistul de 71 de ani a spus că el și ceilalți ruși eliberați au discutat între ei despre un schimb suplimentar pentru a obține eliberarea mai multor colegi de-ai lor din Rusia. El nu a precizat dacă grupul, care a fost întâmpinat la sosirea în Germania de către cancelarul Olaf Scholz, a ridicat această problemă în discuții cu liderul german sau cu oricine altcineva.
„Am avut o conversație între cei care am fost schimbați, în avion, când zburam din Ankara spre Germania,” a spus Orlov.
„Dar nu pot spune nimic mai concret acum, pentru că înțelegeți că orice discuție despre un schimb necesită confidențialitate. Voi spune doar că există idei concrete, nu voi spune nimic mai mult.”
În cadrul acordului de săptămâna trecută, Rusia a primit înapoi opt cetățeni de-ai ei deținuți în Occident, inclusiv un membru al serviciului său de securitate FSB condamnat pentru omor în Germania, iar 16 persoane au fost eliberate din închisorile rusești și belaruse. Printre acestea s-au numărat Orlov, disidenții Vladimir Kara-Murza și Ilia Iașin, ca și cetățenii americani Evan Gershkovich, Paul Whelan și Alsu Kurmasheva.
Militanții pentru drepturile omului spun că sute de deținuți politici rămân încă în Rusia. Printre aceștia se numără persoane cu probleme de sănătate, precum Alexei Gorinov și Igor Barîșnikov, ambii închiși pentru răspândirea „informațiilor false” despre armata rusă, precum și colaboratori ai lui Alexei Navalnîi și avocații care l-au apărat înainte ca el să moară într-o colonie penală arctică, în februarie.
Orlov a mai spus că, dacă ar fi avut de ales, nu ar fi fost de acord să părăsească țara și să-i lase în urmă pe alții, cum ar fi Gorinov.
El însuși ispășea o pedeapsă de doi ani și jumătate după ce a fost condamnat în februarie pentru „discreditarea” forțelor armate ruse prin protestul împotriva războiului din Ucraina ca și acuzându-l pe președintele Vladimir Putin că duce țara într-o direcție „fascistă”.
La fel ca Iașin și Kara-Murza, el a spus că, înainte de eliberarea sa săptămâna trecută, a refuzat să semneze o scrisoare de grațiere către Putin - considerând un asemenea demers „personal inacceptabil”.
Orlov a spus că nu și-a dorit niciodată să părăsească Rusia, dar va face tot posibilul să se adapteze vieții în exil și va continua să lucreze pentru organizația civică Memorial. Aceasta a fost interzisă în Rusia în 2021, dar a câștigat Premiul Nobel pentru Pace, împreună cu alții, în anul următor.
Orlov a spus că în închisoare a avut „idei, chiar vise despre libertate care erau întotdeauna legate de Rusia, de diverse locuri din Rusia, din Moscova și din alte părți.”
În Germania, a spus el, „din păcate, voi fi un emigrant, dar la prima ocazie mă voi întoarce.”
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
