Dorin Cimil a recunoscut că s-au înregistrat o serie de plîngeri legate de posibile nereguli și fraude. Fără a precizat câte sunt, el a declarant că „sarcina organelor electorale este să sistematizeze neregulile depistate, să le analizeze și să întreprinde toate măsurile necesare” ca problemele să nu se mai repete.
Europa Liberă a stat de vorbă cu Olesea Stamate, fosta ministră a Justiției și reprezentanta Maiei Sandu la CEC, cu ocazia alegerilor prezidențiale din acest an.
Europa Liberă: Ați făcut niște declarații ieri într-un live, din care aș fi putut înțelege că formațiunea Dvs. are de gând să conteste rezultatele votului. Așa este?
Olesea Stamate: „Noi am depus multiple contestații pe anumite segmente de fraudă. Ele într-adevăr sunt diverse și sunt destul de extinse ca și titlu.”
Europa Liberă: Câte?
Olesea Stamate: „Câte contestații mi-e greu acum să vă spun, deoarece eu cred că vorbim de câteva sute de contestații. Majoritatea dintre ele vizează transportul organizat al alegătorilor din regiunea transnistreană. Adevărul e că noi în principiu asimilăm aceste cazuri de transport organizat inclusiv cu coruperea alegătorilor, deoarece știm foarte bine că alegătorii, foarte puțini dintre cetățenii noștri care domiciliază în regiunea transnistreană vin să voteze de bunăvoie, nefiind remunerați pentru această activitate.”
Europa Liberă: Dar e vorba de zeci, sute?
Olesea Stamate: „Sute, de câteva sute este vorba.”
Europa Liberă: Ce înseamnă aceste câteva sute de contestații? Care e parcursul de mai departe al lor?
Olesea Stamate: „Deci, parcursul de mai departe este ca inspectoratele de poliție raionale care au fost sesizate să verifice, să investigheze aceste cazuri și desigur că aceste dosare pot fi utilizate ca argument în cazul în care vom solicita anularea voturilor exprimate de către locuitorii din stânga Nistrului.”
Europa Liberă: S-ar putea să cereți asta?
Olesea Stamate: „Da, s-ar putea. Acum examinăm cu colegii posibilitatea solicitării acesteia.”
Europa Liberă: Dacă instituțiile statului v-ar da dreptate că s-a măsluit acest vot, ce se poate întâmpla?
Olesea Stamate: „Știți că în cadrul alegerilor prezidențiale, în special în turul doi, dar și în primul tur, niciodată nu știi, absolut fiecare vot contează. Deci, uneori un vot poate ținea balanța și ar fi mare păcat ca un vot care nu este liber exprimat, care este un vot cumpărat să încline balanța într-o direcție sau alta. Asta e în primul rând, în doilea rând, coruperea alegătorilor de principiu nu trebuie să fie o chestiune aplicată și, respectiv, noi nu putem s-o tolerăm și de fiecare dată o vom sesiza și o vom raporta. Și în al treilea rând, este și o acțiune pentru descurajarea coruperii alegătorilor în turul doi dacă se va încerca utilizarea acestei tactici de cumpărare a voturilor persoanelor din stânga Nistrului pentru turul doi și pentru alegerile ulterioare care vor mai urma.”
Europa Liberă: Dar aveți dovezi care ar vorbi despre cumpărare?
Olesea Stamate: „Da, în primul rând, sunt și câteva videouri în care se vede cum persoanele primesc bani, cineva vorbește despre faptul că vor primi bani după vot. Am avut mai multe semnale încă înainte de ziua alegerilor că persoanele vor primi bani la întoarcerea în regiunea transnistreană doar dacă vor prezenta buletinul de identitate cu ștampila „votat” aplicată pe fișa din buletin. Și în plus sunt câteva sute, poate o să fie și mii de poze cu mașini care traversează spre secțiile de votare din regiunea transnistreană și știm foarte bine că majoritatea acestora nu au venit să voteze nesiliți de nimeni sau neplătiți de nimeni.”
Europa Liberă: Cum estimați șansele ca să obțineți anularea acestor voturi și care sunt factorii care v-ar putea împiedica?
Olesea Stamate: „Într-un stat de drept veritabil, cu o justiție eficientă și funcțională, cred că șansele noastre ar fi foarte mari. În situația la zi din Republica Moldova, noi ne dăm bine seama că șansele nu sunt la fel de mari.”
Europa Liberă: La scrutinele trecute, din 2016, 2019, când s-au observat fenomene similare, nu s-a reușit demonstrarea lor. De ce acum s-ar reuși?
Olesea Stamate: „Deoarece atunci și componența Curții Constituționale era care era, dar, dacă vă aduceți aminte, și unul dintre argumentele invocate de Curtea Constituțională a fost că nu a fost respectată procedura. Adică, inițial cazurile de transport organizat și corupere a alegătorilor din regiunea transnistreană ar fi trebuit să fie examinate de către instanța de judecată și după ce instanța de judecată ar fi dat un verdict că ele într-adevăr au avut loc, atunci Curtea Constituțională s-ar fi putut exprima cu privire la invalidarea alegerilor pe segmentul respectiv.”
Europa Liberă: Deci vreți să spuneți că atunci nimeni n-a mers în judecată, iar de data asta veți merge?
Olesea Stamate: „Da.”
Europa Liberă: În afară de ceea ce ar viza votul în aceste 42 de secții de votare, sunt încălcări semnificative și de alt ordin?
Olesea Stamate: „Da, sunt încălcări multiple de corupere a alegătorilor, le-am constatat și le-am sesizat și pe cele care au avut loc înainte de ziua votului, cu tot felul de pomeni electorale, pungi ș.a.m.d., și cele care au avut loc chiar în ziua votului. De exemplu, astăzi au fost oferite mijloace bănești la Ungheni în apropierea secției de votare. De asemenea s-au utilizat masiv resurse administrative pentru a convinge alegătorii - unul a fost cazul cu pădurarul care a fost și mediatizat de către jurnaliști, al doilea au fost activitățile sau acțiunile conducerii din instituțiile penitenciare pentru a-i convinge pe deținuți să voteze pentru concurentul electoral Igor Dodon. Am primit și anumite semnale de la centrele de plasament temporar pentru persoane cu dizabilități unde li s-a arătat buletinul de vot și li s-a spus exact unde trebuie să aplice ștampila.”
Europa Liberă: Și ce faceți cu acestea?
Olesea Stamate: „Pe toate le-am prelucrat până la momentul de față și am depus sesizări în funcție de competențe, deci care la Inspectoratul General al Poliției, care la Procuratura Anticorupție, care la Comisia Electorală Centrală. Dar cel mai deranjant, că celelalte sunt cumva nu neapărat atât de surprinzătoare, fiindcă le-am văzut și în alte alegeri, cel mai deranjant a fost faptul că mai mulți alegători din anumite liste au fost transferați în alte liste, deci în listele altor secții de votare în cadrul aceleiași localități sau în localitatea apropiată, ceea ce a descurajat și a demotivat cetățeanul să mai meargă în cealaltă secție de votare ca să-și exprime votul.”
Europa Liberă: Dar sub ce pretext, că e pandemie?
Olesea Stamate: „Nu, nu este niciun pretext. Ei au ajuns la secția de votare și acolo li s-a spus: „Nu sunteți aici, la secția asta de votare, sunteți la cealaltă secție de votare.” De exemplu, în satul cutare sunt două secții de votare – una într-un capăt al satului și alta – în celălalt capăt sau, dimpotrivă, două sate sunt în aceeași comună. Și li s-a spus că ei, de fapt, sunt în celălalt sat din comună, dar satul celălalt e peste un deal și acel deal pe ploaie nu poți să-l treci nici cu mașina, numai dacă ai tractor. Deci, oamenii aceia efectiv nu au putut merge. La toate alegerile de până acum ei au votat la secția X, iar acum când au ajuns la secția X li s-a spus că trebuie să meargă la secția Y.”
Europa Liberă: Și ce-i asta?
Olesea Stamate: „Trebuie de investigat și de văzut ce-i asta. Dacă era un caz singular, dacă era vorba de 1, 2, 3 alegători, dar așa e vorba de 70, 80 de alegători, uneori chiar membri de familie, un membru a rămas la o secție de votare, altul la altă secție. După mine, este cel puțin o administrare defectuoasă a procesului electoral, dar mă tem că e ceva mai mult la mijloc.”
