Linkuri accesibilitate

Opt decenii de la Pactul Molotov-Ribbentrop (VIDEO)


23 august 1939 la Moscova la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop

Comemorarea victimelor celor două regimuri totalitare în ziua de 23 august este un act de condamnare publică a cârdășiei de acum opt decenii astfel ca istoria să nu se mai repete.

Un comentariu săptămânal în dialog având ca temă împlinirea a 80 de ani de la semnarea Pactului Molotrov-Ribbentrop.

Gheorghe Cojocaru: „Dacă în 1989, la 50 de ani de la încheierea Pactului Molotov-Ribbentrop, autoritățile sovietice în frunte cu Mihail Gorbaciov declarau că nu au putut să identifice originalele protocolului adițional secret, semnat odată cu tratatul sovieto-german de neagresiune la 23 august 1939, la împlinirea a 80 de ani de la împărțirea sferelor de influență între două regimuri totalitare Departamentul istorico-arhivistic al Ministerului de Externe al Federației Ruse a făcut publice originalele faimoaselor documente.

Odată cu expunerea lor publică, ca o dovadă a deschiderii arhivelor ruse, se pune punct unor îndelungate și toxice speculații în jurul existenței protocoalelor confidențiale sovieto-germane, canalizând discuțiile istoriografice asupra aspectelor de fond și nu ale celor supte din deget.”

Europa Liberă: Deci putem spune că lucrurile au fost clarificate definitiv din moment ce documentele în original au fost puse la dispoziția istoricilor. Ce urmează însă?

Gheorghe Cojocaru: „Cu certitudine, cercetările științifice și discuțiile istoriografice asupra acestui subiect vor continua, deși, în linii mari, dar și în multe privințe în detaliu, aspectele esențiale și specificul punerii în practică a înțelegerilor sovieto-germane în fiecare caz aparte, de la Marea Baltică până la Marea Neagră, au fost studiate și elucidate.

70 de ani - Pactul Molotov-Ribbentrop
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:22 0:00

Pentru cazul Basarabiei românești, de exemplu, la care se referă punctul 3 din protocolul adițional secret, mai rămâne de văzut, pe baza unor noi documente de arhivă, ce informații curente au fost culese pe diverse canale, care era gradul de informare al celor din vârful puterii și, în consecință, cum s-a reacționat în funcție de aceasta până în ziua fatidică de 28 iunie 1940.”

Europa Liberă: Bobinând înapoi cele opt decenii din ziua în care Molotov și Ribbentrop împărțeau sferele de influență în Europa de Est, ne întrebăm: când anume opinia publică a aflat despre acest târg și cum a reacționat?

Gheorghe Cojocaru: „Opinia publică din lumea liberă lua act cu stupefacție de împărțirea Europei de Est între cele două tiranii totalitare la două-trei zile după întâlnirea de la Kremlin. Primele informații au apărut în marile cotidiane internaționale, Manchester Guardian, de la Londra, și Daily Express, din New York, din 25 august 1939, care arătau că pactul sovieto-german de neagresiune ar fi însoțit de un protocol secret, care conținea mai multe puncte. Conform unuia din aceste puncte, Basarabia, care se unise cu România în 1918, urma să fie anexată de Uniunea Sovietică.”

Europa Liberă: Din perspectiva zilei de astăzi, cum privim Pactul Molotov-Ribbentrop? Ce semnificație are el pentru secolul XXI?

Gheorghe Cojocaru: „Tranzacția dintre cei doi dictatori ai secolului trecut, din contul unor terțe țări, a deschis calea către cel de-al Doilea Război Mondial, soldat cu zeci de milioane de victime, și rămâne un avertisment în adresa lumii întregi, precum că de la pace la război poate fi doar... o semnătură. Comemorarea victimelor celor două regimuri totalitare în ziua de 23 august, inclusiv pentru prima dată anul acesta la Chișinău, este, totodată, un act de condamnare publică a cârdășiei de acum opt decenii, pentru a nu admite ca istoria să se repete ca o tragedie.”

Vezi comentarii (4)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG