Mai multe organizații ale societății civile, semnatare a unui recent apel public, consideră că legislația pentru asigurarea egalității și nediscriminării trebuie îmbunătățită. Activiștii pledează, între altele, pentru împuternicirea Consiliului pentru egalitate cu dreptul de a aplica sancțiuni în cazurile de discriminare pe care le investighează. Despre nevoia unor amendamente legislative care să facă mai eficientă apărarea victimelor discriminării s-a discutat și anii trecuții.
Lacunele legislației nediscriminare au ieșit la iveală încă în primii ani de activitate a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, care examinează plângeri din 2012. Chiar dacă deciziile consiliului au un caracter obligatoriu, acestea pot fi contestate în instanța de judecată. În consecință repunerea în drepturi a unei persoane discriminate durează, remarcă activiștii. În opinia lor, anume Consiliul pentru egalitate, care investighează plângerile cetățenilor ar trebui și să aplice sancțiuni pentru cei care admit acte de discriminare.
Iar așa cum numărul plângerilor și respectiv, al deciziilor emise crește de la an la an, acordarea unor competențe noi consiliului ar însemna și oferirea unui remediu mai efectiv victimelor discriminării, se arată în declarația Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare.
Cazurile pe care le examinează consiliul scot în evidență discriminarea frecventă pe criteriul de dizabilitate, de gen, limbă, etnie și vârstă. Yan Feldman, președintele consiliului remarcă faptul că există și ale grupuri vulnerabile care apar mai rar în statistica instituției:
„La fiecare doi ani facem un studiu, unde măsurăm distanța socială, distanța față de diferite grupuri vulnerabile. De exemplu, noi vedem că cea mai mare distanță socială în Republica Moldova era față de persoanele din comunitatea LGBT+, era destul de mare distanța socială față de persoanele care trăiesc cu HIV, destul de mare distanță socială față de foști deținuți, dar aceste grupuri nu figurează în deciziile Consiliului. De ce? Pentru că lumea ba își ascunde statutul sau situația, ba se teme să se adreseze, se teme efectiv să-și apere drepturile și asta tot ne vorbește despre ceva.”
Yan Feldman susține că urmare a unor adresări la consiliu și a deciziilor instituției s-a îmbunătățit situația a mii de persoane, dovadă că apărarea drepturilor trebuie cerută:
Această mică decizie despre care puțini știu a schimbat viețile mai multor oameni
„Fiecare persoană cu dizabilitate severă are dreptul la asistent personal și prima dată când a fost votat Regulamentul cu privire la funcționarea serviciului de asistenți personali, acolo era o prevedere că un pensionar nu poate deveni asistent personal. Și această prevedere afecta mii de oameni, mai ales persoanele cu copii cu dizabilități care îngrijesc acești copii toată viața. Consiliul a constatat că aceasta-i discriminare și această prevedere a fost schimbată și, de exemplu, această mică decizie despre care puțini știu a schimbat viețile mai multor oameni sau, de exemplu, persoanele cu deficiențe locomotorii, prin executarea deciziei Consiliului, au căpătat posibilitatea de a importa un autovehicul special fără taxe.”
Ce se poate face ca și problemele altor grupuri vulnerabile să capete vizibilitate? Irina Corobcenco, din cadrul Asociației Promo-Lex notează că activismul cetățenilor depinde de încrederea pe care o au sau nu aceștia în autoritățile publice cu atribuții în apărarea drepturilor omului. Apoi, în cazul minorităților etnice sau sexuale, de exemplu, ezitarea poate fi un efect al atitudinilor sociale preconcepute cu care s-au ciocnit de mai multe ori, crede experta. În opinia ei, este nevoie de mai multă informare și acțiuni care să încurajeze pe cei nedreptățiți să vorbească despre asta: „E nevoie de implicare direcționată, nișată a autorităților publice, a instituțiilor media, a societății civile și a cetățenilor. Pe de o parte, autoritățile cu societatea civilă pot să dezvolte o legislație bună, dar dacă societatea nu face uz de ele, nu se întâmplă nimic. Trebuie să existe și acea încredere în autorități sau în aceste mecanisme, că ele sunt funcționale și ele le vor face dreptate.”
Experta Promo-Lex crede și ea că adoptarea unor amendamente la legislația împotriva discriminărilor, care se referă inclusiv la introducerea unor definiții-cheie în domeniul egalității și mărirea unităților de personal la Consiliul pentru Egalitate va spori eficiența mecanismului de apărare a victimelor discriminării. Solicitată de Europa Liberă, secretara de stat de la Ministerul Justiției, Veronica Mihailov ne-a comunicat că proiectul de amendare a legislației a fost revizuit și ajustat și urmează să fie avizat de guvern și adoptat în parlament.
