Linkuri accesibilitate

Pactul energetic european și „energetica” bulgară


Centrala nucleară de la Kozlodui.

Petio Petkov: Bulgaria si costurile „Pactului verde” european
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:55 0:00
Link direct



„Pactul verde” al Uniunii Europene va reprezenta pentru Bulgaria un șoc mai mare decât cel al aderării, și în cazul în care numai 50% din măsurile preconizate vor fi aplicate, avertizează săptămânalul sofiot „Capital”.

Vor trebui aplicate măsurile de reducere a gazelor de seră amânate ani de zile din lipsa de bani. Va trebui realizată reforma în energetica în care CET-urile pe cărbune ocupă un loc mare. Vor fi amenințate și minele de cărbune în care lucrează câteva sute de mii de bulgari.

CET-urile pe cărbune vor trebui închise cu mult înainte de termenele prevăzute. De la 28 prețul unei tone de bioxid de carbon va crește până la 40 de euro. Numai după 5 ani aceste emisiuni vor costa CET-urilor mai scump decât toate celelalte cheltuieli. În bazinul carbonifer Marița Est sunt cărbune pentru 60 de ani pe care însă țara nu le va putea folosi.

Vor fi introduse criterii ecologice mai stricte de funcționare a instalațiilor.

De la 18% partea centralelor verzi în 2030 trebuie să crească până la 27%. Guvernul Borisov însă prevede acum o scădere cu 1% ca urmare a prețului prea mare al kilowatt-ului.

Bruxelles-ul propune egalizarea taxelor verzi pentru toate categoriile de consumatori. Drept urmare vor sări prețurile pentru consumatorii individuali. Tema este foarte sensibilă din punct de vedere politic. Protestele împotrivă majorării tarifelor la energie electrică au dus, în 2013, la căderea primului guvern Borisov.

Pactul verde european si tranziția justă

Bulgaria nu este singura care se plânge de consturile „Pactului verde” european. Dar trebuie precizat că UE pregătește și un așa-numit „Fond de Tranziţie Justă” , respectiv circa 307,5 milioane de euro destinate regiunilor care au cele mai mari dificultăţi pentru a se adapta la tranziţia ecologică.

Principalele state beneficiare ale acestui fond sunt cele care au un sistem energetic intensiv în combustibili fosili, prima fiind Polonia, căreia îi sunt alocate 26,7% din sumele destinate acestui fond, respectiv circa două miliarde de euro. Urmează Germania, cu 876,6 milioane de euro (11,7%) şi România cu 757,1 milioane (10,1%).

Însă pentru fiecare euro alocat din acest fond, statele membre vor trebui să aloce la rândul lor între 1,5 euro şi 3 euro din fondurile de coeziune ce le revin şi de asemenea să cofinanţeze o parte din proiectele pentru care sunt alocaţi aceşti bani.

Prin acest mecanism Comisia Europeană speră să mobilizeze pentru viitorul buget (2021-2027) în total 104 miliarde de euro pentru investiţii destinate înlocuirii industriilor poluante cu industrii mai prietenoase faţă de mediu.


Țara cea mai sărac din UE nu are bani pentru noile investiții. Vor trebui atrase capitaluri private și liberalizată piața energiei.

O mare parte din investițiile publice vor fi îndreptate spre măsurile de ocrotire a mediului. Va fi nevoie de cel puțin câteva miliarde numai pentru modernizarea rețelei feroviare. Se va întări și controlul comunitar.

În următoarele luni Bulgaria va trebui să-și formuleze politica și să caute sprijin din partea altor țări europene.

Expertul energetic Șteriu Șterev avertizează că efectul de pe urmă aplicării pactului verde va fi de câteva ori mai negativ de cel al închiderii primelor 4 reactoare de la Kozludui. O mare parte din companiile bulgare vor fi amenințate de faliment. Sofia va fi nevoită să urgenteze realizarea proiectului nuclear Belene cu reactoare rusești de 1000 de MW și turbine americane.

XS
SM
MD
LG