Actualizare 14 septembrie: Dintre toți cei 32 de europarlamentari românii, doar șase eurodeputați de la USR PLUS (grupul Renew Europe condus de Dacian Cioloș), au votat luni seară, 13 septembrie, proiectul de rezoluție privind sancționarea statelor care nu au respectat drepturile LGBTIQ+, printre care se află și România, potrivit unui document oficial al Parlamentului European (PE).
Doi europarlamentari USR, Vlad Gheorghe și Vlad Botoș, s-au abținut de la vot.
Europarlamentarii Partidului Social Democrat sunt singurii care au votat diferit față de grupul europarlamentar din care fac parte, S&D (socialiștii europeni), votând astfel „împotriva” proiectului de rezoluție LGBTQI+.
Toți ceilalți socialiști europeni au votat „pentru”, cu doar două abțineri.
Eurodeputații românii din PPE, din care fac parte europarlamentarii de la Partidul Național Liberal de guvernare, Partidul Mișcarea Populară a fostului președinte Traian Băsescu și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) au votat cei mai mulți împotriva rezoluției, câțiva s-au abținut de la vot.
Mai multe: romania.europalibera.org
---------------------------------------------------
UE ar trebui să elimine toate obstacolele cu care se confruntă persoanele LGBTIQ atunci când își exercită drepturile fundamentale, se arată într-o rezoluție adoptată luni seară de Parlamentul European cu 387 voturi pentru, 161 împotrivă și 123 abțineri. Rezoluția subliniază că membrii comunității LGBTQ ar trebui să își poată exercita pe deplin drepturile, inclusiv dreptul la liberă circulație, oriunde în Uniune.
Eurodeputații cer Comisiei Europene să ia măsuri împotriva României, pentru că nu a făcut nimic să traducă în practică decizia Curții Europene de Justiție în dosarul „Coman & Hamilton”, care a constatat că dispozițiile referitoare la „soț/soție” din Directiva privind libera circulație se aplică și cuplurilor de același sex.
Totodată, eurodeputații iau act de discriminarea cu care se confruntă comunitățile LGBTIQ din Polonia și Ungaria. Parlamentul solicită luarea unor măsuri suplimentare la nivelul UE (proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, măsuri judiciare și instrumente bugetare) împotriva acestor țări.
