Linkuri accesibilitate

Parlamentar „pe cotă”: ce este discriminarea pozitivă?


Ideea de cote pentru minorități (etnice, sexuale etc.) sau pentru femei este foarte recentă în istorie, așa cum este și conceptul venit din SUA de „discriminare pozitivă”.

Disjecta membra: cotele parlamentare și îmbucătățirea (pozitivă) a democrației
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:41 0:00
Link direct

În trecut, chiar în cele mai democratice sisteme „parlamentare” cum au putut fi (scrută vreme) Roma republicană, pe-imperială, sau Atena antică, reprezentativitatea era asigurată doar de cetățenii recunoscuți, în funcție de avere, și doar de către bărbați. Cum o spune o renumită profesoară de studii clasice, Mary Beard, în cartea sa "SPQR - o istorie a Romei antice", «Senatul roman era compus din circa 600 de membri, cu toții bărbați care fuseseră aleși anterior într-o funcție publică (și insist pe bărbați – nici o femeie nu a ocupat vreodată o funcție politică în Roma antică)». Niciuna, nici măcar împărătese precum Agrippina.

De altfel, femeile au căpătat dreptul de vot extrem de târziu, pe întreaga planetă. La urma urmei, la începuturile ei biserica creștină încă mai dezbătea dacă femeile au sau nu un suflet. Feminismul în sine a apărut în sec. al 19-lea, focalizat inițial pe acordarea dreptului de vot femeilor.

Istoria ne oferă multe paradoxuri. Astfel, dreptul de vot le-a fost acordat femeilor în Turcia înaintea Franței; în Franța – abia în 1944, în parte și pentru că Germania, care ocupa atunci Franța, acordase deja dreptul de vot femeilor cu exact un sfert de secol înainte.

Caz extrem pe planetă, femeile din cantonul elvețian Appenzell au primit dreptul de vot abia în 1990 și încă și atunci printr-o decizie a tribunalului federal elvețian.

În schimb, sub impulsul (și regulile noi obligatorii) exercitate de coaliția internațională după căderea regimului talibanilor în Afganistan în urmă cu două decenii, în 2001, până și parlamentul afgan are astăzi un minimum de 68 de locuri (din 250) rezervate femeilor, altfel zis 27%, ceea ce, în mod paradoxal, reprezintă mai mult decât procentul femeilor în parlamentele unor țări ale Uniunii Europene (18% femei în parlamentul României).

Cât despre minoritățile etnice, valul de revoluții și înnoiri adus de sec. XX a consolidat atât de mult ideea că minoritățile trebuie reprezentate, încât până și Iranul teocratic rezervă obligatoriu în parlamentul său 5 scaune (din 290) minorităților, locuri repartizate astfel: doi creștini armeni, un creștin asiro-caldeean, un zoroastrian și un evreu.

În schimb, în Europa minorități de un cu totul alt tip se văd încurajate și protejate politic. Astfel, prezentul guvern belgian de coaliție are ca ministru al funcției publice o persoană transgender, Petra De Sutter (născut Paul De Sutter), ecologistă flamandă, de profesie doctor ginecolog.

În sfârșit, în 2014, partidul maghiar de guvernământ Fidesz a inovat aducându-l în Parlamentul European pe Ádám Kósa, primul euro-parlamentar surdo-mut, pentru care serviciile administrative ale UE asigură, printre traducători, prezența a cel puțin unui traducător în limbajul semnelor, care îl însoțește pe eurodeputat în dezbaterile legislative.

***

Găgăuzii sunt grupul etnic cel mai insistent în revendicarea de locuri dedicate în forul legislativ al R. Moldova. Deşi nu constituie cea mai numeroasă minoritate etnică, găgăuzii încearcă de mai mulți ani, dar fără succes, să obţină o cotă minimă de reprezentare parlamentară invocând statutul special de autonomie dobândit în anul 1994.

Intrarea în Comrat, Găgăuzia
Intrarea în Comrat, Găgăuzia

În cel mai recent demers, înregistrat în Parlament la finele anului trecut, Adunarea Populară a Găgăuziei solicita o cotă obligatorie de reprezentare de cinci deputați, întrucât mecanismul existent de promovare a etnicilor găgăuzi se reduce la includerea lor pe listele electorale ale formațiunilor exclusiv din rațiuni partinice şi în cele din urmă nu garantează reprezentarea politică a autonomiei la nivel național. Demersul nu a mai ajuns să fie dezbătut în plenul Legislativului fiind avizat negativ de mai multe comisii parlamentare şi de Comisia Electorală Centrală. Adunării Populare a autonomiei găgăuze i s-a reproșat, între altele, că revendică o cotă prea mare reieșind din datele celui mai recent recensământ potrivit cărora găgăuzii alcătuiesc puţin peste 4,5 la sută din populația țării. Criticii demersului au mai invocat şi faptul că cel puţin în Parlamentul de legislatura a 10, de curând dizolvat, găgăuzii nicidecum nu au fost defavorizați în comparație cu alte etnii, întrucât 3 din 101 deputați se declaraseră etnici găgăuzi.

Într-o ţară multietnică cum este R. Moldova introducerea unor cote obligatorii pentru minorități în legislativ ar putea fi benefică doar dacă s-ar identifica niște mecanisme echitabile în raport cu toate grupurile minoritare şi subreprezentate, consideră expertul Andrei Brighidin, membru al Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării:

„La moment subiectul este sensibil, dar să nu uităm că cotele minime de reprezentare constituie o măsură specială, temporară, până se ameliorează situaţia. În condiţiile în care avem, de exemplu, o singură persoană de etnie romă în actualul Parlament al R. Moldova probabil ar fi cazul de instituit cote pentru cele mai subreprezentate grupuri, că e vorba de 3%, 5% sau 10% trebuie de discutat pentru a se ajunge la un anumit consens. O altă modalitate ar fi ca algoritmele de finanţare a partidelor să fie ajustate la acest deziderat. Altfel spus, cu cât mai multe persoane aparținând grupurilor subreprezentate are partidul, cu atât mai multe finanțe primește de la bugetul de stat. La moment, asemenea măsuri financiare au fost instituite în partea ce vizează reprezentarea pe criteriul de gen şi reprezentarea tinerilor.”

Deocamdată doar femeile au reuşit, după lungi dezbateri care au durat ani de zile, să-şi revendice o cotă obligatorie de reprezentare în Parlament. Apropiatul scrutinul parlamentar anticipat va fi primul în care partidele politice sunt obligate nu doar să respecte cota minimă de 40 la sută de reprezentare gender pe listele de candidaţi, dar să se asigure că la fiecare 10 poziţii de pe listă au cel puţin câte patru femei sau bărbați. Asociaţia Promo-LEX care monitorizează scrutinul a remarcat în cel mai recent raport că deocamdată toţi concurenţii electorali înscrişi oficial în cursă au respectat cota de gen.

Vezi comentarii

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG