Într-un mesaj de sprijin pentru protestatarii pro-democrație belaruși, Parlamentul European a spus joi că Alexandr Lukașenka nu mai trebuie recunoscut drept președinte al Republicii Belarus începând din luna noiembrie, când îi expiră vechiul mandat.
Acest mesaj și altele în sprijinul opoziției vin la o zi după ce Lukașenka a acuzat Occidentul că ar vrea să-i distrugă țara printr-o nouă revoluție colorată.
„O dată ce termenul aflării în funcție a liderului autoritar în exercițiu Alexandr Lukașenka expiră pe 5 noiembrie, parlamentul nu-l va mai recunoaște drept președinte al țării”, se spune în rezoluția Parlamentul European.
574 de europarlamentari au votat pentru, 37 s-au pronunțat împotrivă, iar 82 s-au abținut. În rezoluție se mai spune că nu sunt recunoscute rezultatele alegerilor prezidențiale belaruse din 9 august, despre care autoritățile de la Minsk spun că au fost câștigate, cu 80% din voturi, de Alexandr Lukașenka, iar opoziția – că au fost falsificate de acesta.
Deși votul din Parlamentul European nu produce consecințe juridice, el are greutate politică și poate influența felul în care Uniunea Europeană investește în Republica Belarus sau îi oferă sprijin financiar.
„Uniunea Europeană are nevoie de o nouă abordare față de Belarus, care include încetarea deplină a cooperării cu regimul lui Lukașenka”, a spus europarlamentarul lituanian Petras Austrevicius, care conduce eforturile Parlamentului European de a exercita presiuni asupra Minskului pentru oprirea represaliilor față de protestatarii opoziției.
Ministerul de externe belarus a reacționat imediat, spunând că declarația Parlamentului European poartă un caracter „agresiv”.
Mii de oameni au fost reținuți și bătuți de forțele de securitate belaruse în timpul protestelor care au izbucnit după alegeri și durează de aproape șase săptămâni, iar majoritatea liderilor protestelor fie au fost arestați, fie au fost alungați din Belarus.
Principala candidată a opoziției la recentele alegeri, Svetlana Țihanovskaia, care a fost nevoită să plece în Lituania, a spus joi că elaborează o listă cu oficiali de securitate implicați în violențe contra protestatarilor în vederea unor posibile procese în viitor.
„Vă cer să opriți violența și să va alăturați oamenilor”, a pus într-o declarație Țihanovskaia, care crede că ea este adevărata învingătoare a alegerilor din 9 august. „Vom trimite lista Ucrainei, Turciei, Rusiei, țărilor membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite și o vom face publică”, a mai spus Țihanovskaia.
Țările membre al Uniunii Europene și Statele Unite au spus deja că alcătuiesc propriile liste pentru adoptarea de sancțiuni individuale împotriva demnitarilor belaruși responsabili de încălcarea drepturilor omului.
În rezoluția de joi, Parlamentul European cere și sancțiuni economice contra regimului de la Minsk.
Cererea survine la câteva zile după ce Lukașenka a primit promisiunea unui împrumut de 1,5 miliarde de dolari din partea liderului rus Vladimir Putin, cu care s-a întâlnit luni, la Soci.
Între timp, Polonia a cerut Uniunii Europene să creeze un fond de cel puțin 1 miliard de euro pentru ajutarea Republicii Belarus. Premierul Mateusz Morawiecki a spus că acesta trebuie să fie un fel de „plan Marshal” pentru reconstrucția țării și pentru reducerea dependenței economiei belaruse de Rusia. Planul ar avea deja sprijinul colegelor Poloniei din grupul Visegrad, care mai include Cehia, Slovacia și Ungaria, iar ajutoarele nu ar trebui să ajungă la actualul regim belarus sau oameni de afaceri apropiați acestuia.
La Minsk, persecuțiile continuă. Printre ultimii condamnați administrativ pentru participare la mitinguri neautorizate se numără doi fotoreporteri, inclusiv unul de la serviciului belarus al Europei Libere, care au primit câte 11 zile de închisoare. În semn de solidaritate cu cei doi, principalele ziare și portaluri independente au lăsat loc gol joi pe primele pagini, acolo unde trebuia să publice fotografii.
