Potrivit ciornei unui raport al Parlamentului European despre Parteneriatul Estic văzut de Europa Liberă, legislatorii UE urmează să „confirme dreptul suveran al țărilor Parteneriatului Estic de a alege liber nivelul lor individual de cooperare sau integrare cu UE și de a respinge orice presiune externă asupra unei asemenea alegeri”.
Textul va fi dezbătut de membrii comisiei de afaceri externe a Parlamentului European în săptămânile următoare, și ar putea fi aprobat de sesiunea plenară în mai. El este gândit ca un răspuns al legislativului atât la o comunicare recentă a Comisiei Europene despre viitorul Parteneriatului Estic, cât și la summitul Parteneriatului Estic, care ar trebui să aibă loc la 18 iunie la Bruxelles. Summitul, care i-ar aduce laolaltă pe șefii de stat și de guvern din cele 27 de țări membre ale UE cu cei din cele șase țări ale Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina – ar putea fi amânat până în a doua parte a anului, din cauza pandemiei de coronavirus, potrivit unor diplomați din UE cu care Europa Liberă a discutat sub condiția anonimatului.
Parteneriatul a fost lansat în 2009 și este conceput să apropie șase foste republici sovietice de UE fără vreo ofertă concretă de a le da calitatea de membru în viitor. În vreme ce Georgia, Moldova și Ucraina au schițat în această perioadă acorduri de asociere care includ acorduri de liber schimb cu UE, unele țări membre au avut rezerve să discute despre eventuala calitate de membru pentru vecinii estici, o chestiune absentă din declarațiile summiturilor anterioare.
Cu toate acestea, Parlamentul European s-a declarat în mai multe rânduri în favoarea continuării extinderii spre răsărit, menționând în ultima ciornă de raport că „dacă aderarea nu este previzibilă în cadrul Parteneriatului Estic, politica Parteneriatului Estic poate facilita un proces de integrare treptată în UE”. Se mai adaugă că dorește să inițieze „un proces de creare a unui spațiu economic comun, inclusiv în servicii, care facilitează o integrare economică mai profundă și o convergență cu politicile UE și cooperare economică mai profundă între chiar țările Parteneriatului Estic”.
Documentul sprijină de asemenea integrarea treptată a țărilor în uniunea energetică a UE, în comunitatea ei de transport și în piața digitală unică, incluzând „crearea unui regim fără roaming între UE și țările Parteneriatului Estic, ca și unul intra-Parteneriat Estic, cât mai curând posibil”. Alte idei sunt înființarea unei Universități a Parteneriatului Estic la Kiev și posibilitatea diplomaților din țările partenere de a acționa ca oficiali UE „din umbră”.
Spre deosebire de documentele oficiale de la alte instituții ale UE care se ocupă cu Parteneriatul Estic, textul Parlamentului European menționează de asemenea Rusia, declarând că „condamnă ferm violarea continuă a principiilor și normelor fundamentale ale legilor internaționale în regiunea Parteneriatului Estic, mai ales prin folosirea ilegală a forței, invazie, destabilizare, anexare, instituirea de granițe și ocuparea de teritorii ale mai multor țări din Parteneriatul Estic de către Federația Rusă și refuzul ei de a se conforma deciziilor tribunalelor și curților internaționale.”
...o forță de pacificare internațională prelungită de-a lungul graniței dintre Ucraina și Rusia
Printre ideile referitoare la un rol mai activ al UE în conflictele din regiune, documentul menționează „o forță de pacificare internațională prelungită de-a lungul graniței dintre Ucraina și Rusia” în cadrul căreia o misiune condusă de UE „ar trebui pusă la dispoziție pentru desfășurare părților în conflict, ca să ajute la sarcini precum deminarea, asistarea pregătirii alegerilor locale și asigurarea accesului liber pentru organizațiile de ajutoare umanitare”.
