Belarus, Bielorusia... Numind țara în felurite feluri, membrii Parlamentului European au discutat astăzi, la Bruxelles, situația de la Minsk, în plenară propunându-se și acordarea premiului Saharov pentru drepturile omului femeilor bieloruse.
În același timp s-a vorbit mult și despre Rusia și otrăvirea opozantului Alexei Navalnîi. Discuția a fost apoi în egală măsură despre Rusia lui Putin, despre felul în care el modifică frontierele vecinilor, dar în același timp intervine în Europa, încercând să influențeze alegerile și sprijinind partidele extremiste.
De altfel, a fost revelator faptul că în apărarea lui Putin și Lukașenka au luat cuvântul doar europarlamentari de extrema dreaptă din Franța și Germania.
O uriașă majoritate a eurodeputaților, însă, s-au arătat a fi partizanii unei atitudini comune ferme...
Principalele trei partide politice din Parlamentul European: PPE, socialiștii și grupul Renew Europe, sprijiniți de ecologiști și deputații de stânga au format astfel bloc comun în fața celor câțiva partizani ai unei atitudini de cooperare cu Moscova și Minsk care provin din Alternative für Deutschland (AfD) și din partidul lui Le Pen, Rassemblement National (RN, fostul Front Național francez).
De pildă, deputatul german Gunnar Beck, din partea AfD, a sugerat că o substanță precum Noviciok ar fi putut fi folosită de rețele ale criminalității organizate care ar fi dorit capul lui Navalnîi. La fel, Thierry Mariani, din partea partidului lui Le Pen, a propus un dialog cu Lukașenka, „pentru a evita un nou Maidan” la Minsk.
În schimb, principalele partide politice au cerut o acțiune comună în chestiunea conductei de gaz Nord Stream 2. De pildă: oprirea temporară a proiectului sau chiar blocarea lui.
Șefa grupului socialist, Iratxe García Pérez, din Spania, a vorbit despre sprijinul total al socialiștilor pentru Consiliul de Coordonare al opoziției de la Minsk și a propus la rândul ei premiul Saharov pentru femeile din Bielorusia.
Asta, a spus ea, pentru că Lukașenka vede feminismul ca pe o valoare occidentală...
În schimb, deputatul german din AfD Maximilian Krah a luat practic în derâdere propunerea de a se acorda premiul Saharov femeilor din Bielorusia: „E naiv”, a spus el, „să crezi că avem acolo o mișcare feminină. Societatea din Bielorusia este o societate conservatoare.”
Pe lângă toate acestea, europarlamentarul maghiar, membru al extremiștilor din Jobbik, Márton Gyöngyösi, a profitat de discuție pentru a-l ataca pe Viktor Orbán, care, a spus el, construiește o Ungarie similară cu Rusia și Bielorusia.
O poziție interesantă a avut și deputata suedeză, din Renew, Karin Karlsbro, care a propus tragerea la răspundere a companiilor occidentale de telefonie și internet care au ascultat ordinele lui Lukașenka și au tăiat sau restrâns accesul cetățenilor la rețelele de comunicare.
Din Lituania, deputata PPE Rasa Juknevičienė a cerut cu această ocazie mai mult ajutor UE pentru Moldova și alte țări ale Parteneriatului Estic.
Discuțiile au avut loc în prezența șefului diplomației europene, spaniolul Josep Borrell, care a fost atacat de verzi și de stânga pentru că politica de vecinătate în Europa de Est „eșuează”, atât în Ucraina cât și in Georgia, dar și în Moldova.
În schimb, un detaliu interesant al intervenției lui Borrell a acela că el a propus ca UE să adopte un regim al sancțiunilor împotriva Rusiei pe care să-l întituleze „regimul de sancțiuni Navalnîi”, după modelul mai vechilor „sancțiuni Magnitsky” adoptate împotriva Moscovei de către SUA.
Moțiunea pentru o rezoluție ce va fi supusă la vot în plen și a fost programată pentru joi.
