Forumul judecătorilor îi cere Avocatului Poporului să conteste la Curtea Constituțională o primă lege dintre cele care modifică radical organizarea și funcționarea justiției. Este vorba despre legea 207 pe 2018 privind modificarea și completarea legii 304 de organizare judiciară. Legea a apărut pe 20 iulie în Monitorul Oficial și intră în vigoare la trei zile după publicare. În Memoriul adresat lui Victor Ciorbea, judecătorii susțin că modificările impuse de coaliția majoritară PSD-ALDE restrâng libertatea magistraților și abat justiția de pe cursul reformelor și democrației.
Judecătorii au trecut la atac și cer Avocatului Poporului să conteste la Curtea Constituțională o primă lege dintre cele care modifică radical organizarea și funcționarea justiției. Este vorba despre legea 207 pe 2018 privind modificarea și completarea legii 304 de organizare judiciară. Legea a apărut pe 20 iulie în Monitorul Oficial și intră în vigoare la trei zile după publicare. În Memoriul adresat lui Victor Ciorbea, judecătorii susțin că modificările impuse de coaliția majoritară PSD-ALDE restrâng libertatea magistraților și abat justiția de pe cursul reformelor și democrației.
După tergiversări, retrimiteri la Parlament și contestări la Curtea Constituțională, legea 207/2018 a revenit la Palatul Cotroceni și a fost promulgată vinerea trecută de președintele Klaus Iohannis. Noua lege este parte unui pachet voluminos de modificări ale legislației justiției propuse și susținute de politicienii majorității parlamentare. După promulgarea noii legi, președintele Iohannis a simțit nevoia să se justifice în fața presei și a opiniei publice. Adevărul este că semnarea legii a fost considerată un pas înapoi de cei care protestează de mai bine de un an împotriva ordonanțelor și proiectelor de remodelare, unii spun „desfigurare”, a justiției. Președintele spune că a epuizat toate mijloacele de contestare și că o promulgă cu sufletul strâns și cu gândul la cei care protestează în stradă. El a vrut să le reamintească jurnaliștilor traseul sinuos al legii, că a retrimis-o la Parlament, că a cerut punctul de vedere al Comisiei de la Veneția și că a sesizat în mod repetat Curtea Constituțională în legătură cu neconstituționalitatea legii. Însă, avertizează el, finalul procedurilor de contestare l-a obligat să o semneze. Chiar și așa, căile de atac nu au fost epuizate, spune președintele. Cu toate acestea, soluțiile pe care le sugerează pentru contracararea ei sună disperat și fără sorți de izbândă. De pildă, sugera Klaus Iohannis, în septembrie, când Parlamentul își reia sesiunea, aleșii să reintroducă în circuit controversatele legi pentru a fi rediscutate și corectate așa cum cer cei avizați, adică membrii comisiei de la Veneția și cei din cadrul GRECO, al statelor care se împotrivesc corupției. Iohannis spunea că este un pas necesar și imposibil de evitat: „Este imposibil, susține el, să se meargă mai departe cu o lege care a fost contestată în multiple feluri și care a primit un aviz negativ inclusiv de la Comisia de la Veneția. Această lege încă ridică multe probleme pe fond și conține dispoziții neclare, lipsite de coerență, lipsite de previzibilitate.” Desigur, e greu de conceput ca un parlament cu care președintele țării nu mai are decât căi limitate și ineficiente de comunicare să-i facă pe plac, cu atât mai mult cu cât este vorba despre una dintre legile importante din pachetul legislativ dedicat justiției. De aceea, chiar și gândul că șefii celor două camere parlamentare, oameni cu dosare și condamnări penale, ar putea pune pe ordinea de zi o rediscutare a celei mai neînsemnate modificări legislative sună rupt de realitate, ca o încurajare la căpătâiul unui bolnav incurabil.
Forumul judecătorilor nu a vrut să aștepte până în septembrie și a apelat la altă cale de atac. În Memoriul lor inventariază în detaliu motivele pentru care pachetul de modificări ale legislației justiției trebuie reanalizat și eventual abandonat. Semnatarii memoriului reamintesc faptul că GRECO a recomandat printre altele ca ideea creării unei secții speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție să fie abandonată. Forumul judecătorilor reamintește și de recomandările Comisiei de la Veneția. Aceasta susține că nu e necesară înființarea unei secții de anchetare a magistraților, departament care ar putea funcționa ca mijloc de presiune directă împotriva magistraților, după modelul Direcției generale de protecție și anticorupție (SIPA). S-ar putea recurge, în schimb, la serviciile unor procurori specializați. Crearea acestei secții speciale ar putea redirecționa multe dosare de mare corupție, aflate pe rolul Direcției Naționale Anticorupție, „prin simpla formulare a unor plângeri fictive împotriva unui magistrat, desființând pur și simplu o parte însemnată din activitatea DNA, apreciată constant de evaluările Mecanismului de cooperare și verificare (MCV).” Așadar, nu ar fi doar un nou dezechilibru în fina balanță de puteri interne din cadrului sistemului justiției, dar și de o nouă mutilare a atribuțiilor DNA, transformând această instituției a anticorupției într-un ornament. Ar fi o nouă recalibrare a Direcției, după demiterea Laurei Kövesi, declasificarea acordurilor între DNA și serviciile secrete și redefinirea interceptărilor, a abuzului în serviciu și a denunțului - pe baza cărora s-au clădit multe dintre marile dosare DNA. De altfel, după înlăturarea Laurei Kövesi de la conducerea DNA, ministrul Justiției îi găsește cu mare greutate un înlocuitor. Un singur candidat s-a înscris la concursul pe pos. Se spune că procurorii ocolesc această promovare, în semn de solidaritate cu fostul procuror-șef. Tudorel Toader spune că procedura numirii noului șef s-a împotmolit pentru că Laura Kövesi a minat terenul și că instituția ar trebui repusă „în parametri constituționali.”
Forumul judecătorilor din România crede însă că „parametrii” la care se referă ministrul nu au legătură cu Constituția și inventariază cel puțin șapte prevederi legislative pe care le consideră neconstituționale. Apelul la Avocatul poporului este o tactică de prelungire a provizoratului legii, pentru că o nouă contestație la CCR ar bloca procedurile de organizare judiciară din fașă. Ar dura luni până aplicarea prevederilor legii, chiar și în caz de eșec. Magistrații spun că atribuțiile Avocatului Poporului nu se limitează doar la sesizarea Curții Constituționale în probleme de drepturile omului, dar și în cazurile în care trebuie să sară în apărarea statului de drept, „prin urmare și a angajamentelor internaționale luate în acest sens de Statul român.” Ei mai spun și că președintele ar putea avea un rol important în adoptarea unei ordonanțe de urgență prin care să fie amânate sau suspendate efectele legii abia promulgate. Conform Constituției, președintele poate participa la ședințele guvernului unde se dezbat „probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea primului-ministru, în alte situații.” Cu siguranță, spun semnatarii memoriului, nerespectarea tratatelor la care România a aderat, în speță acelea care se referă la domeniul justiției, „reprezintă o problemă de interes național privind politica externă a statului.”
Forumul Judecătorilor s-a retras acum o vreme de la lucrările Comisiei speciale comune pentru sistematizarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției. Mai mult, organizația a fost foarte vocală în privința deciziilor comisiei și a sesizat nu odată Curtea Constituțională și opinia publică în legătură cu acele modificări legislative pe care le consideră periculoase și neconstituționale. Pe de altă parte, Forumul Judecătorilor din România este o asociației contestată, cu organizare și componență neclare. Ca în cazul altor asociații profesionale, nu se știe pe cine reprezintă, câți membri are și dacă punctele sale de vedere sunt general acceptate. Dar, chiar și așa Avocatul poporului ar trebui să analizeze oportunitatea cererii și să o transmită mai departe. Sau să o respingă. Deși acuzată nu odată de partizanat în favoarea PSD, instituția condusă de Ciorbea a devenit importantă în lupta pe marginea legilor justiției. Avocatul poporului a transmis în ultimele 18 luni, de când durează tensiunile generate de Ordonanța 13 și lucrările comisiei speciale comune, multe sesizări și contestații pe tema legislației justiției venite din partea opoziției parlamentare sau a organizațiilor nonguvernamentale (însă niciuna din proprie inițiativă). Cu toate acestea, Avocatul poporului nu se supune niciunui mandat imperativ sau reprezentativ și, prevalându-se de independența sa, Victor Ciorbea a uzat din plin de prevederea care spune că „Nimeni nu îl poate obliga pe Avocatul Poporului să se supună instrucţiunilor sau dispoziţiilor sale.(art.2:4 din Legea de funcționare).” El poate admite și cererea Forumului judecătorilor, dar o și poate respinge considerând că nu este întemeiată sau că nu intră în atribuțiile sale să o analizeze. Oricum, mingea e la el și următoare mișcare îi aparține căci „poate sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor” (art.15, lit.i). O poate face, dar doar dacă vrea.
