Linkuri accesibilitate

2 Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic


Foștii comuniști Marc Tkaciuk (centru) și Iurie Muntean la lansarea noului lor partid
Foștii comuniști Marc Tkaciuk (centru) și Iurie Muntean la lansarea noului lor partid

Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic are un an și jumătate de existență pe arena politică. Formațiunea a fost fondată de grupul condus de Marc Tkaciuk și Iurie Muntean care ar fi făcut disidență în cadrul Partidului Comuniștilor, contestând mai multe decizii ale lui Vladimir Voronin, inclusiv cea de promovare a lui Igor Dodon. Unii experți consideră că obiectivul Congresului Civic e să preia alegătorii dezamăgiți de prestația Partidului Socialiștilor care nu l-a scos de la timonă pe Igor Dodon după rateul din prezidențiale.

Formațiunea se declară de stânga, anti-NATO și anti-vasalitate occidentală și mai curând pro-rusă; pledează pentru modernizarea economiei, oprirea depopulării țării și pentru justiție socială, dimensiune definită ca „politica în numele intereselor majorității: bătrâni, femei și copii”. Fruntașii noii grupări spun că vor face o politică fără lideri corupți, mincinoși și transfugi. Pun accent pe educație și ecologie. De asemenea, cer desființarea funcției de președinte al republicii și scoaterea în afara legii a Partidului Democrat și Partidului Șor, considerându-le „grupări criminale”.

În lista de candidați, pe primele zece poziții sunt cinci foști deputați PCRM, plus încă alți trei foști coechipieri din partidul condus de Vladimir Voronin.

Iurie Muntean, Congresul Civic: Sutem un partid de stânga
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:22:26 0:00

Marc Tkaciuk și Iurie Muntean au fost înlăturați în iunie 2014 de la conducerea Partidului Comuniștilor. La mijloc ar fi fost mai multe neînțelegeri, inclusiv întocmirea listei de candidați pentru parlamentarele din noiembrie. Aceștia au spus că pleacă din politică, ca în cele din urmă să revină totuși peste cinci ani, când au anunțat crearea Congresului Civic.

Iurie Muntean ținând un discurs de 1 mai 2010
Iurie Muntean ținând un discurs de 1 mai 2010

Tkaciuk a fost consilierul prezidențial al lui Vladimir Voronin, fiind numit deseori ideologul principal al comuniștilor, de asemenea a fost ales în câteva rânduri deputat. Muntean a deținut între 2010 și 2014 funcția de secretar executiv la partid. Ambii l-au criticat fără menajamente pe Vladimir Voronin, pentru că, în viziunea lor, în 2014 se apropiase de partidele pro-europene și se îndepărtase de Uniunea Rusia-Belarus. Era momentul în care R. Moldova semna Acordul de Asociere cu UE, iar criza din estul Ucrainei era la apogeu.

23 septembrie 2013. Protestul PCRM împotriva deciziei de concesionare a Aeroportului Chișinău. Marc Tkaciuc în centru
23 septembrie 2013. Protestul PCRM împotriva deciziei de concesionare a Aeroportului Chișinău. Marc Tkaciuc în centru

Tkaciuk și Muntean erau suspectați că ar conduce discret gruparea Antifa, care își declara drept scop principal lupta cu fasciștii și unioniștii și ar fi pregătit acțiuni de destabilizare în țară, conform rapoartelor polițienești. Presa a scris că membrii acestei grupări erau mai ales vorbitori de rusă, foarte activ luând partea separatiștilor pro-ruși din Ucraina. Însuși Tkaciuk considera atunci că protestele de la Kiev au fost organizate de occidentul interesat să împingă cât mai spre Răsărit „valorile europene”. Iar Vladimir Voronin la rându-i își acuza foștii colegi că ar fi primit ordine direct de la Moscova.

În ajunul revenirii în politică, Marc Tkaciuk a avut o întrevedere la Chișinău cu emisarul rus Dmitri Kozak, iar această întâlnire a generat speculații în legătură cu noul partid ce ar fi blagoslovit de cele mai influente cercuri de la Kremlin. Tkaciuk a negat că formațiunea ar fi finanțată din exterior.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

XS
SM
MD
LG