Pata neomogenă, care acoperă o porțiune de 120 de kilometri, a ajuns în regiunea raionului Soroca și riscă să se deplaseze în aval, iar în acest caz, municipiul Chișinău ar putea rămâne fără apă.
Probele prelevate vor arăta mai exact natura acestor pete de poluanți. Directorul adjunct al Administrației Naționale „Apele Moldovei”, Radu Cazacu, a spus Europei Libere că este în discuții cu colegii din Ucraina. Potrivit lui, scurgerea pare să provină de la niște transformatoare electrice de la centrala ucraineană.
Cazacu nu exclude că poate fi vorba și despre o cantitate de carburant de rachetă, deoarece, pe 7 martie, forțele antiaeriene ucrainene au nimicit două rachete rusești, care s-ar fi prăbușit în lacul de liniștire de la Novodnestrovsk.
Într-o reacție pe rețele din amiaza zilei de 11 martie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a spus că rezultatele prealabile ale analizelor de laborator arată că oxigenul și aciditatea din apă sunt la un nivel normal.
Ministrul a precizat că în satul Unguri, raionul Ocnița, unde Nistrul intră pe teritoriul R. Moldova, va fi instalat în filtru de captare a poluanților. Filtre similare vor fi instalate la Iampol-Cosăuți și la Rezina.
„Pentru Chișinău, nu există nici un pericol, având în vedere că pata de ulei nu a ajuns nici măcar în raionul Rezina, plus că mai este barajul de la Dubăsari, care funcționează ca un filtru”, a precizat Hajder.
Localități rămase fără apă
Din cauza poluării segmentului de Nistru din nordul țării, autoritățile au decis să oprească apeductul Soroca-Bălți, astfel că atât orașul Soroca, cât și municipiul Bălți și alte localități din zonă au rămas fără apă. Asta pentru că pata riscă să ajungă la priza de apă a apeductului și să compromită calitatea apei din bazinele de acumulare.
Jurnalistul Vadim Șterbate de la publicația soroceană „Observatorul de Nord” a spus Europei Libere că decizia autorităților a fost una spontană și că localnicii așteaptă să fie reluată aprovizionarea cu apă.
La Bălți, al doilea oraș ca mărime din R. Moldova, jumătate de localitate este alimentată acum cu rezervele din cele două bazine de acumulare, a spus Europei Libere Vitalie Ungureanu, director tehnic al Regiei „Apă-Canal” Bălți.
Potrivit responsabilului, doar trei fântâni arteziene sunt utilizate în această situație de criză, celelalte 57 nu sunt funcționale. Cele din urmă au fost deconectate în 2016, nu au filtre și nu pot fi utilizate.
„Azi dimineață, în jurul orei 9:15, Soroca [Regia „Acva-Nord”] a început din nou să pompeze apă spre curățare. Cred că în câteva ore apa o să apară și la Bălți”, a mai spus Vitalie Ungureanu.
Ce riscuri sunt pentru Chișinău
Experții de la „Apele Moldovei” și specialiștii Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) vor merge astăzi în amonte de Soroca pentru a localiza pata și a începe lucrările de colectare a poluanților. IGSU dispune de utilaje speciale pentru asta.
Întrebat dacă există riscuri pentru ca pata uleioasă să ajungă la priza de colectare a apei care alimentează Chișinăul, Radu Cazacu a declarat că scopul este ca aceasta să fie preluată mai devreme.
Totuși, a adăugat el, este greu de estimat „cum se va comporta” această pată. Dacă nu se va reuși preluarea poluanților la Soroca, se va interveni în aval. „Facem tot posibilul ca [pata] să nu ajungă până la lacul de acumulare de la Dubăsari”, a dat asigurări directorul adjunct al Administrației Naționale „Apele Moldovei”.
La rândul său, Ministerul Mediului spune că, împreună cu alte instituții de resort, monitorizează fără întrerupere situația pe Nistru. Rezultatele preliminare ale probelor prelevate ar putea fi gata pe parcursul zilei de 11 martie.
Autoritățile recomandă oamenilor să nu folosească apă din Nistru de pe porțiunea direct afectată nici pentru consum, nici pentru adăparea animalelor sau irigare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
