Linkuri accesibilitate

Pavel Șușară: „Doar idioții cred că oferind manele creează o realitate a manelelor” (VIDEO)


Pavel Sușară
Pavel Sușară

În dialog în Noaptea Albă a Galeriilor, despre „Muzeul de Artă Modernă și Contemporană” de la București.

Criticul de artă Pavel Șușară a început acum câțiva ani, după ce a deschis o galerie de artă, o aventură care continuă și astăzi: anume încercarea de a umple de conținut perioada istorică dintre avangardiștii români și momentul actual. Pentru aceasta și-a clădit cu răbdare

Un portret de Vasile Murivale la MAMC
Un portret de Vasile Murivale la MAMC

pinacoteca din care nu lipsesc românul Andrei Cădere adoptat de francezi sub numele de Andre Cadere, pictor quasi-necunoscut publicului român, Vasile Murivale și Doru Bucur.

Pavel Șușară a inaugurat recent, pe o străduță din București, un muzeu căruia i-a spus polemic Muzeul de artă modernă și contemporană. În Noaptea albă a galeriilor i-am vizitat muzeul. Era aproape de miezul nopții și l-am găsit printre vizitatori și prieteni. L-am întrebat dacă nu e riscant să înfrunte nenumărate crize economice și sociale apărat doar de fragilitatea pânzelor și de armat pictorilor.

În noaptea Albă a Galeriilor în dialog cu criticul Pavel Sușară
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:53 0:00

Pavel Șușară: „Am deschis muzeul acum vreo două săptămâni cu un gând foarte clar. I-am spus „Muzeu de Artă Modernă și Contemporană” cu gândul de a repeta, chiar dacă uneori sunt obositor, în spațiu public, sintagma artă modernă. Fiindcă noi nu avem instituționalizată zona asta a artei românești și vreau ca dacă cine vrea să vadă ce s-a întâmplat de la Brâncuși, de la Brauner, de la avangardele istorice, până azi într-un discurs coerent, să poată vedea undeva, că pe simeze nu are unde.

Am sărit de la galeria națională de artă care se termină undeva, împreajma Primului Război Mondial, la Muzeul de Artă Contemporană. Și atunci, am vrut să repet obsesiv în spațiul public sintagma de artă modernă mai mult pentru a marca un deficit decât pentru a afirma o prezență. Și am gândit profilul acțiunii mele ca pe unul de artă modernă prin proiecte. Proiectele sunt muzeale și se referă, în primul rând, la arta modernă, dar expozițiile sunt temporare pentru că nu am spațiu pentru expoziții permanente.”

De vorbă cu Pavel Șușară despre Muzeul său de Artă Contemporană
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:55 0:00

Radio Europa Liberă: „Merită să mai deschizi azi un muzeu de artă contemporană în România?”

Pavel Șușară: „Merită să faci orice. Orice care mai pune, cum să zic eu, o piatră la un edificiu precar. Și măcar cârpind pe ici-pe colo și tot e un lucru bun, chiar dacă nu putem să facem lucruri fundamentale de la început. Dar, când contribuie fiecare cu părticica lui, până la urmă tot se face ceva... Știi că olandezii au cucerit uscatul aruncând câte o pietricică, deci fiecare locuitor a aruncat o pietricică în mare și, până la urmă, țara lor a înaintat în apă. Așa putem face și noi în principiu.”

Radio Europa Liberă: „Vorbeați despre greutățile cu care v-ați confruntat...”

Pavel Șușară: „În primul rând, legislația este insuficient de stimulatoare pentru acțiuni de genul acesta, pentru piața de artă și pentru artiști, în general. Și are tendința de a fi și mai restrictivă în ceea ce privește circulația obiectelor de artă. Chiar și obiectele de artă contemporană

Avem încă reflexele, cel puțin în ceea ce privește patrimoniul, de pe vremea lui Ceaușescu...

trebuie să fie supuse unor aprobări înainte de a părăsi țara, deși spațiul de circulație este cel european. Avem încă reflexele, cel puțin în ceea ce privește patrimoniul, de pe vremea lui Ceaușescu. Când cineva se încumetă să facă o chestiune de genul acesta, în mod normal ar trebui să aibă pârghii legale prin care să-și ușureze parcursul, nu să facă totul așa, cu senzația că e singur și că face în pofida așteptărilor.”

Radio Europa Liberă: „Vorbind la firul ierbii, vorbind despre oameni, despre cei care vizitează muzeul, cum sunt ei? Simțiți că există interes pentru arta contemporană?”

Pavel Șușară: „Există interes pentru orice comunică ceva inteligibil. Numai cei care construiesc realitatea în studiouri, în laboratoare și furnizează realități în spațiul public au senzația că realitatea este aceea pe care și-o imaginează ei. În fond, oamenii sunt extrem de însetați de forme solide și de lucruri consistente.

A fost vernisată acum cincispreze-douăzeci de ani o expoziție de artă franceză la București, cred că Lumini și umbre se numea, nu mai știu

Doar idioții cred că oferind manele creează o realitate a manelelor și că lumea în care trăim este o lume a manelelor...

exact. Și am revăzut cozile imense de pe vremea lui Ceaușescu atunci când „se băga” ceva extrem de rar. Cozi imense, deși era o vreme extrem de ostilă, era spre iarnă și era frig, zloată, iar oamenii stăteau zgribuliți la coadă să vadă arta franceză la București. Doar idioții cred că oferind manele creează o realitate a manelelor și că lumea în care trăim este o lume a manelelor.”

Radio Europa Liberă: „Și, cu toate acestea, lecțiile de creativitate se împuținează văzând cu ochii în programa școlară românească. Copiii iau contact tot mai rar cu adevărata operă de artă. Ei văd în jurul lor manele și telenovele.”

Pavel Șușară: „Asta spun și eu: problema nu e a consumului, problema e a ofertei. Cu cât sunt oferte mai consistente, mai solide, cu atât se lărgește aria celor care se adună în jurul operelor de artă.”

Radio Europa Liberă: „Nu poate fi cumva vorba despre o politică culturală deliberată, aceea de a nu oferi decât lucruri de proastă calitate?”

Pavel Șușară: „Eu cred că e un dispreț implicit față de societatea în care trăim și față de consumatorii de bunuri, indiferent de ce natură ar fi ei. Se pornește de la premise false, anume că oamenii vor lucruri superficiale, că vor lucruri facile. Eu cred că există foarte mult conținut comercial în aceste oferte, dar și foarte mult dispreț implicit, pentru că atunci când tu îți imaginezi cum este cel de lângă tine fără să-i verifici natura, fără să-i aproximezi cât de cât personalitatea, dar știi tu de la început cam ce ar vrea el, dai dovadă de un dispreț incalificabil și o formă de aroganță pe care nu știu cum am putea s-o gestionăm altfel decât prin refuzul de a mai consuma genul acela de ofertă.”

Radio Europa Liberă: „M-a bucurat să văd foarte mulți tineri umblând cu harta prin București, acum, pe străduțele astea, și căutând diversele locuri unde se expun operele de artă.”

Pavel Șușară: „Sigur, acum asta e și o ofertă specială acum, cu ocazia Nopții albe a galeriilor. Există și oleacă de romantism în ea, și puțină scoatere din diurn...”

Radio Europa Liberă: „Dar este și dătătoare de speranță...”

Pavel Șușară: „... este și multă speranță...”

Radio Europa Liberă: ...în faptul că tinerii aceștia vin să vadă, neîndemnați la ora de dirigenție, la biserică sau la partid, opere de artă contemporană.

Pavel Șușară: „În periplurile astea nocturne este și foarte mult romantism și un soi de experiență a iubirii pe care ți le oferă plimbările prin spații străine sau spații exotice. Nu știu dacă cei care ne ascultă sau ne privesc au trăit experiența aceasta, dar în zonele turistice importante sunt extrem de mulți îndrăgostiți, sunt oameni care se țin în brațe, deci iubirea cere o ieșire din rutină, iar nopțile acestea ale galeriilor, ale muzeelor oferă și un cadru pentru un exercițiu al iubirii pe care alergătura diurnă nu îl face posibil în aceeași măsură.”

Radio Europa Liberă: „Mulțumim, Pavel Șușară, pentru ospitalitate.”

XS
SM
MD
LG