Pe agendă | Marș LGBT+ fără incidente la Chișinău și cum s-a trezit NATO din letargia pentru care a criticat-o Macron
Participantele la marșul Pride din Chișinău, duminică, 18 iunie.
În acest episod, discutăm cu reporterul nostru Denis Dermenji despre atmosfera de la sediul NATO din Bruxelles înaintea summitului de la Vilnius, dar și despre atmosfera în general pașnică, sărbătorească, în care a avut loc a 22-a ediție a Festivalului anual LGBT+ de la Chișinău.
Cu steaguri în culorile curcubeului, cu tobe și pancarte pe care aparea foarte des cuvântul „dragoste”, membrii comunității LGBT+ din RM, rudele și aliații lor au ieșit duminică 18 iunie în centrul Chișinăului în marșul care încheie săptămâna festivalului anual PRIDE.
Recent, într-o vizită la sediul EL din Praga, doi dintre activiștii de frunte LGBT din Moldova, Angela Frolov și Leo Zbancă, anticipau că va fi un festival și un marș calm, cu atmosferă sărbătorească. Dacă s-au împlinit aceste așteptări frumoase ale organizatorilor festivalului Pride de la Chișinău, am întrebat-o pe colega mea Eugenia Apostu, care l-a urmărit la fața locului.
De când a invadat Rusia Ucraina în februarie anul trecut, oligarhii ruși, din cunoscuți ce erau, au devenit încă și mai celebri, chiar dacă nu i-a flatat prea mult această nouă notorietate. De exemplu: Boris Abramovici, care nu vrea să „dea drumul” spre Ucraina banilor încasați din vânzarea clubului de fotbal londonez Chelsea.
Voluntarii ucraineni, în ciuda bombardamentelor rusești, aduc apă și mâncare sinistraților din regiunea Herson, afectată de ruperea barajului hidrocentralei Kahovka:
Mâl și ruină: ucrainenii se luptă cu urmările ruperii barajului Kahovka
1/11Evhen, 13 ani, se uită la noroiul și molozul care acoperă locul unde a fost casa lui în satul Bilozerka, regiunea Herson din sudul Ucrainei, pe 14 iunie. Mii de case au fost afectate de ruperea barajului Kahovka din 6 iunie. Comunitățile din aval, de-a lungul bazinului fluviului Nipru, au fost acoperite de apă, producându-se cel mai mare dezastru ecologic al invaziei Rusiei în Ucraina.
Locuitorii din două sate din sudul Ucrainei se străduiesc să își scoată casele din mâl după ce puhoaiele produse de ruperea barajului de la Kahovka din 6 iunie le-au acoperit comunitățile.
2/11Multe case noi au rezistat inundațiilor, însă unele case mai vechi au fost măturate de ape sau sunt prea degradate structural pentru a mai putea fi reparate.
Locuitorii din două sate din sudul Ucrainei se străduiesc să își scoată casele din mâl după ce puhoaiele produse de ruperea barajului de la Kahovka din 6 iunie le-au acoperit comunitățile.
3/11Evhen și mama lui, Aliona, pe locul unde a fost odinioară casa lor. După ce aceasta a fost distrusă de inundații, ei locuiesc acum la o rudă din sat.
Locuitorii din două sate din sudul Ucrainei se străduiesc să își scoată casele din mâl după ce puhoaiele produse de ruperea barajului de la Kahovka din 6 iunie le-au acoperit comunitățile.
4/11O mașină trece pe lângă rezervorul Kahovka aproape gol. Având în vedere că nivelul apei se așteaptă să rămână extrem de scăzut în următoarele săptămâni, 700.000 de oameni din regiunea Herson sunt în pericol să nu mai aibă nici apă potabilă, nici menajeră.
Locuitorii din două sate din sudul Ucrainei se străduiesc să își scoată casele din mâl după ce puhoaiele produse de ruperea barajului de la Kahovka din 6 iunie le-au acoperit comunitățile.
5/11Locuitorii din comunitățile afectate de inundații se confruntă acum cu dificila sarcină de a curăța noroiul gros care a rămas în urmă, după retragerea apelor.
Locuitorii din două sate din sudul Ucrainei se străduiesc să își scoată casele din mâl după ce puhoaiele produse de ruperea barajului de la Kahovka din 6 iunie le-au acoperit comunitățile.
6/11Mikola, un locuitor al satului Bilozerka, golește o găleată cu resturi din casa lui care era sub apă și acum este plină de un strat gros de mâl. Fiica lui a fost ucisă chiar în acea casă de bombardamente, în urmă cu câteva luni.
Locuitorii din două sate din sudul Ucrainei se străduiesc să își scoată casele din mâl după ce puhoaiele produse de ruperea barajului de la Kahovka din 6 iunie le-au acoperit comunitățile.
7/11Liubov, soția lui Mikola, spune că toate aparatele de uz casnic au fost distruse de inundații.
Locuitorii din două sate din sudul Ucrainei se străduiesc să își scoată casele din mâl după ce puhoaiele produse de ruperea barajului de la Kahovka din 6 iunie le-au acoperit comunitățile.
8/11Pe pereți încă se văd urmele inundațiilor, iar Tetiana se străduiește să=și curețe casa distrusă de ape.
Locuitorii din două sate din sudul Ucrainei se străduiesc să își scoată casele din mâl după ce puhoaiele produse de ruperea barajului de la Kahovka din 6 iunie le-au acoperit comunitățile.
9/11Mai departe, de-a lungul fluviului Nipru, Hanna, o locuitoare în vârstă din satul Hrușivka, stă lângă bidoanele de apă primite ca ajutor.
Locuitorii din două sate din sudul Ucrainei se străduiesc să își scoată casele din mâl după ce puhoaiele produse de ruperea barajului de la Kahovka din 6 iunie le-au acoperit comunitățile.
10/11O cameră plină cu sticle de apă. Golirea lacului de acumulare Kahovka a dus la raționalizarea apei pentru localnici, cum ar fi sătenii din Hrușivka, în regiunea Dnipropetrovsk, care acum depind de apă îmbuteliată.
Locuitorii din două sate din sudul Ucrainei se străduiesc să își scoată casele din mâl după ce puhoaiele produse de ruperea barajului de la Kahovka din 6 iunie le-au acoperit comunitățile.
11/11Inundațiile din satul Hrușivka i-au afectat profund pe localnici.
Locuitorii din două sate din sudul Ucrainei se străduiesc să își scoată casele din mâl după ce puhoaiele produse de ruperea barajului de la Kahovka din 6 iunie le-au acoperit comunitățile.
Secvența anterioară
Secvența următoare
Luni, 19 iunie, a fost o zi importantă pentru diplomația mondială. Pe fondul disputelor bilaterale de tot felul, secretarul de stat american Antony Blinken a fost primit la Beijing de președintele chinez Xi Jinping. Între timp, Casa Albă dialogheză însă și cu o altă putere asiatică, India.
Pe Agendă este un produs audio al Europei Libere. Cu un episod de patru ori pe săptămână, aduce 30 de minute de informație verificată și bine-pusă în context, cu moderatori experimentați, reporteri îndrăzneți și oaspeți de prestigiu. Pe Agendă sunt subiecte pe care alții în Moldova fie le rezolvă prea iute, fie le ignoră, fie le coafează ca să placă cuiva. Noi nu avem datorii, nu jucăm după rating și avem un singur obiectiv: adevărul.
Pe Agendă se difuzează atât sub formă de podcast pe moldova.europalibera.org, pe Apple Podcasts, Google Podcasts și Spotify, cât și ca produs de radio pentru stații afiliate din Moldova, inclusiv Jurnal FM și Eco FM.
La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.
