Linkuri accesibilitate

Pe cine mizează România în criza din R. Moldova


Teodor Melescanu, ministru român de Externe

„Nu există instituția recunoașterii guvernului, există recunoașterea unui stat”, a declarat ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu.

Șeful diplomației române a mai adăugat că după părerea lui, atunci când lucrurile se încurcă, soluția e „întoarcerea la electorat”. „Alegerile anticipate din 6 septembrie nu ar fi o mare problemă”, susține Meleșcanu, marșând pe ideea vechiului premier Pavel Filip, vicepreședinte al partidului patronat de Vladimir Plahotniuc.

Anterior, România printr-un comunicat al guvernului, precizase că „cetățenii Republicii Moldova au nevoie de o soluție negociată politic care să le asigure prosperitatea, continuarea reformelor și consolidarea parcursului pro-european”.

România, care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, s-a păstrat până acum între limitele desenate de Bruxelles pentru criza de la Chișinău. Nici Uniunea Europeană și nici Statele Unite nu s-au situat deocamdată de-o parte sau de cealaltă a conflictului politic din Republica Moldova, chiar dacă au existat sugestii implicite în comunicatele de presă, date până acum.

Președintele Klaus Iohannis a spus că lucrurile pot fi rezolvate „doar prin dialogul responsabil al tuturor forțelor politice”.

Ieșirea din acest peisaj conturat de Uniunea Europeană, sugerează fie că România are informații suplimentare despre ce se întâmplă la Chișinău și pe care nu a avut timp să le discute cu Bruxelles-ul, fie că Bucureștiul are o altă poziție, contrară europenilor.

Nu e clar dacă declarația guvernului Dăncilă este sau nu depășită de cea a ministrului de Externe. Ce-i drept, șeful diplomației române a vorbit despre soluția alegerilor anticipate după apariția declarației ministerului de Externe de la Moscova, care a „salutat” noua coaliție de guvernare formată de socialiști cu alianța ACUM, sub umbrela președintelui Dodon.

Traian Băsescu, permanent preocupat de Republica Moldova, a explicat cu lux de amănunte ce fel de luptă se dă la Chișinău și cum ar fi vorba, de fapt, despre „o lovitură de stat” în care nu s-a folosit forţa militară, ci instituţiile statului aflate la dispoziţia oligarhului Vlad Plahotniuc. În afară de fostul președinte, puțini politicieni, între care Dan Barna, liderul Uniunii Salvați România, partid aflat în opoziție, s-au arătat interesați de criza de peste Prut. Barna a criticat pozițiile guvernului și președintelui, subliniind că Bucureștiul trebuia să recunoască noul guvern al Republicii Molodova, condus de Maia Sandu. Ministrul român de Externe a făcut însă mișcarea în sens contrar. Dar totul se află încă într-un nor de incertitudini.

Totuși, România se arată nu doar interesată, ci și implicată în ceea ce se întâmplă dincolo de Prut, iar Teodor Meleșcanu a mărturisit că ambasadorul român de la Chișinău a fost la o întâlnire cu președintele moldovean Igor Dodon, urmând să aibă discuții și cu liderii Partidului Democrat.

XS
SM
MD
LG