Linkuri accesibilitate

Pensiile și reforma lor: un subiect fierbinte pentru orice guvern


Imagine generică

Un prim pas pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii ar fi, potrivit experţilor, reducerea scutirilor de la plata contribuțiilor sociale.

În Franța, sindicatele și-au mobilizat de mai bine de o săptămână aderenții pentru un lanț de greve de protest împotriva reformei pensiilor dorită de Emmanuel Macron și de guvern. Sindicatele protestează împotriva întregului nou sistem propus: o vârstă pivot de ieșire la pensie de 64 de ani și un sistem pe puncte de calcul al pensiei, lucruri banale prin alte țări ale Europei occidentale, însă respinse în Franța cunoscută până nu demult a asigura o stabilitate a muncii și pensiei „din leagăn până în mormânt”.

Și totuși, din perspectivă franceză, situația e mai rea prin țările vecine. În Germania, vârsta ieșirii la pensie a fost ridicată recent de la 65 la 67 de ani. Ba chiar, există planul, confirmat din surse guvernamentale, de ridicare a vârstei pensionării la 69 de ani. Problema socială, în Germania, e pusă de disparitățile dintre vest și est, dintre locuitorii fostelor RFG și RDG. Apoi, o problemă care se anunță uriașă - a pensionarilor săraci. Potrivit institutului german de cercetări economice (DIW), proporția de pensionari săraci ar putea depăși 21% în următoarele două decenii.

Eurostat a calculat deja că procentul pensionarilor săraci e de 17% în Germania, mai mult de dublu față de 7,8% în Franța. Pensionarii germani primesc doar 48% din ultimul lor salariu, față de 70% în Franța.

În Italia, sistemul e rigid, schematic și ușor de înțeles. Pentru a ieși la pensie, lucrătorul trebuie să fi strâns 100 de puncte. La vârsta de 62 de ani, el poate ieși la pensie dacă a cotizat vreme de 38 de ani. 62 + 38 = 100. Regula a fost impusă anul acesta de Matteo Salvini, care a modificat astfel legislația anterioară, mult mai restrictivă.

În Spania, sistemul pensiilor nu a mai fost reformat din 1985. Deficitul public se adâncește din această cauză, însă niciunul din guvernele succesive nu a îndrăznit să sugereze o reformă. Spania numără actualmente peste 8 milioane de pensionari, care primesc în medie o pensie de cca. 1000 de euro. Cum pensia reprezintă între 80% și 85% din salariu, pușculița statului e pe cale de a se goli. Îmbătrânirea rapidă a populației și speranța de viață tot mai ridicată fac să se profileze momentul în care țara se va regăsi cu un pensionar pentru fiecare doi lucrători activi. De aceea, se caută, ca o primă măsură, ridicarea vârstei pensiei, ca în Germania, de la 65 la 67 de ani.

Suedia este țara cu un sistem al pensiilor similar cu cel pe care caută să-l introducă Macron in Franța. Un sistem pe puncte, de când Suedia a renunțat, în urmă cu două decenii, la vechiul sistem care calcula pensia pe baza celor mai buni ani de carieră. Sistemul suedez pe puncte produce însă mari inegalități, ba chiar nivelul pensiei unei persoane variază în funcție de conjunctura economică, astfel încât sistemul e foarte contestat. Inegalitățile vin și din aceea că sistemul nu ține seama de speranța de viață sau de gradul de dificultate al profesiei.

În Franța, însă, printre măsurile pe care guvernul ar fi dorit să le introducă, se numără și ridicarea vârstei de ieșire la pensie în funcție de speranța de viață, măsură la care guvernul a renunțat, cel mai probabil pentru a-și păstra propria sa speranță de viață.

***

Reforma pensiilor din 2017, prin care a fost ridicat pragul de pensionare și a fost schimbată formula de calculare a pensiei, a contribuit la sustenabilitatea fiscală a sistemului însă doar o perioadă scurtă de timp. La această concluzie au ajuns experții Băncii Mondiale într-un recent studiu.

Sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii a fost subminată prin mai multe politici promovate anul trecut, între care recalcularea pensiilor pentru cei rămaşi în câmpul muncii, creşterea cu 10 la sută a pensiilor de asigurări sociale, precum şi reducerea cuantumurilor de contribuţii. Aceste măsuri luate ad-hoc au generat un deficit de 0,9 la sută din PIB, se constată în analiză. Totodată sistemul a fost împovărat de cheltuieli suplimentare finanţate de la bugetul de stat pentru aşa-numitele pensii speciale sau privilegiate ale militarilor sau victimelor avariei de la Cernobîl. Un impact negativ l-au avut şi adaosurile unice la pensii oferite de fosta guvernare democrată.

Experţii Băncii Mondiale anticipează că deficitul sistemului de pensii va creşte şi mai mult începând cu anul viitor când la propunerea guvernului Chicu pensiile ar urma să fie indexate de două ori pe an. Această măsură va duce la o creştere reală a pensiilor fără însă şi o majorare proporțională a veniturilor.

Un prim pas pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii ar fi, potrivit experţilor, reducerea scutirilor de la plata contribuțiilor sociale. În prezent, opt categorii de contribuabili, între care agricultori şi avocaţi, achită contribuții minime pentru asigurări sociale, în medie de două ori mai mici decât majoritatea cetăţenilor. Eliminarea acestor scutiri ar îmbunătăți atât veniturile sistemului de pensii, cât și drepturile sociale ale acestor categorii. Experţii Băncii Mondiale estimează că, dacă categoriile scutite ar contribui în egală măsură cu sectorul privat şi anume cu 24 procente din salariul mediu, atunci bugetul asigurărilor sociale s-ar majora cu circa 0,15 procente din PIB.

O sursă de polemici periodice o constituie pensiile privilegiate de care se bucură judecătorii şi militarii, pensii extrem de generoase şi costisitoare...

O sursă de polemici periodice o constituie pensiile privilegiate de care se bucură judecătorii şi militarii, pensii extrem de generoase şi costisitoare în condițiile R. Moldova care generează inechități imposibil de neglijat. Deşi numărul judecătorilor pensionari nu este unul mare, fiind vorba de 283 de persoane, prestațiile de care beneficiază aceştia sunt de 5,4 ori mai mari decât pensia generală. În medie, un judecător ridică o pensie de 15 mii de lei, în timp ce pensia medie generală e sub cota de 2 mii de lei.

Cea mai mare parte a pensiilor privilegiate sunt ale militarilor, aceștia constituind peste 21 de mii de persoane. Pensia medie în sistemul militar e de 2,3 ori mai mare decât cea generală, iar militarii se pensionează cu 20 de ani mai devreme decât celelalte categorii de cetăţeni, adică la 43 de ani. Pentru a reduce inegalitățile și a asigura sustenabilitatea fiscală, pensiile privilegiate ar trebui armonizate cu sistemul general de pensii, recomandă experții Băncii Mondiale.

Recent, deputaţii blocului ACUM au formulat mai multe propuneri pentru a reduce decalajul enorm între pensiile ridicate de diferite categorii. Ei au prezentat o inițiativă care prevede ca începând cu anul viitor să fie plafonat cuantumul pensiei la cinci salarii medii pe economie, la fel și contribuțiile la bugetul de asigurări sociale. De asemenea, se vrea majorarea vârstei de pensionare a judecătorilor până la 63 de ani în 2028. În prezent, orice judecător poate ieși la pensie la împlinirea vârstei de 50 de ani, oricare ar fi experiența sa în meserie.

Mai mulţi comentatori au pus la îndoială șansele iniţiativei avansate de opoziţie, mai ales în pragul unui an electoral.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG