Aktual24 a informat imediat despre conferința de presă ținută la Chișinău de președintele Maia Sandu și, în speță, despre răspunsul dat la întrebarea care viza averea marilor fugari Vlad Plahotniuc, Ilan Shor, Veaceslav Platon. Maia Sandu a explicat că pentru extrădarea lor este nevoie de colaborarea procuraturii: „Am primit informații din partea organelor de extrădare din alte țări că cererile de extrădare nu au fost făcute corect. Cam neserioase acele solicitări, acum trebuie sa fie refăcute. Această tergiversare a fost din cauza Procuraturii din Republica Moldova”, a spus Maia Sandu, citată de Aktual24.ro.
Ministrul Nicu Popescu „a căzut în capcana Rusiei”
În spațiul de bloguri al ziarului Adevărul, Cristina Melnic (expert LARICS) face o analiză a vizitei întreprinse de Nicu Popescu, ministrul de externe moldovean, la Moscova. De la bun început se consideră că ministrul Nicu Popescu „a căzut în capcana Rusiei”. În general la Chișinău, scrie analista, „entuziasmul este în floare. Parţial este explicabil. Dar permanenta stare de sărbătoare în care pare că se află R. Moldova este riscantă. Spiritul critic este anulat, uitat, cu consecinţe esenţiale din punct de vedere strategic”. Cristina Melnic corectează relatările presei de pe ambele maluri ale Prutului : ministrul de externe de la Chișinău NU a cerut retragerea trupelor ruse din Transnistria, ci s-a referit doar la Grupul Operativ al Trupelor Ruse, acreditând astfel involuntar distincția-subterfugiu cu care Rusia a reușit să-și legitimeze o parte din militarii dislocați în Transnistria. Reușita Rusiei este continuată prin mici ajustări pe teren : cam jumătate din militarii din GOTR, ca și din trupele de pacificatori, au cerut între timp cetățenie transnistreană. Mulți dintre ei activează și ca pacificatori, și în Grupul Operativ. Care-i de fapt problema ? „Invocarea în discursul politic de la Chişinău a „Grupului Operativ al Trupelor Ruse” este o capcană a Federaţiei Ruse în care Ministrul de Externe a căzut la Moscova. Este o greşeală strategică care trebuie corectată cât mai repede”. Ignorarea acestei capcane ar putea sugera pe plan internaţional (…) că autorităţile din stânga Prutului îşi doresc integrarea în orice mod şi indiferent de consecinţe a regiunii separatiste transnistrene”, inclusiv prin federalizare. Condiția neutralității ar rămâne condiție și astfel Rusia și-ar atinge principalul obiectiv strategic în privința Moldovei și a fostelor republici sovietice: păstrarea graniței NATO pe Prut.
La București, analiștii politici descos astăzi ideea premierului prin rotație și îi descoperă nenumărate imperfecțiuni. Ștefan Vlaston spune pe blogul său găzduit de Adevărul că formula ar putea ajunge la Curtea Constitutțională care, cel mai probabil, ar respinge-o, fiindcă nu își regăsește temeiul în Constituție.
Cristian Pîrvulescu arată în Observator cultural că inclusiv miza unei coaliții „supradimensionate” e neclară în clipa de față. În România a existat un singur precedent, primul guvern condus de Emil Boc între decembrie 2008 și septembrie 2009, și care a avut drept miză niște modificări legislative care să-i netezească drumul președintelui de atunci Traian Băsescu către al doilea mandat. Dacă acum miza ar fi modificarea Constituției, Pîrvulescu e de părere că e foarte riscant : „contextul nu este deloc propice pentru o amplă reformă constituțională, iar eventualul referendum de aprobare riscă să se transforme într-un festival al populismului. O (…) coaliție supradimensionată poate antrena puternice mișcări antisistem, care să dea o lovitură dură democrației liberale românești”.
