La Teatrul naţional Mihai Eminescu din Chişinău e în plină desfășurare „Reuniunea teatrelor naţionale [româneşti]”, eveniment ajuns la a patra ediţie care e dedicată centenarului Unirii. Începând de miercuri şi până luni, 24 septembrie, spectatorii sunt invitaţi la producții recente ale teatrelor naționale din România. E vorba în total de 19 spectacole, după opere ale dramaturgilor români. Detalii în interviul cu directorul general al Teatrul Naţional Mihai Eminescu de la Chişinău, Petru Hadârcă.
Petru Hadârcă: „E o ediţie obișnuită, deja a devenit tradiţie să ne întâlnim în toamnă în familia teatrelor naţionale. Iar fiind vorba de Centenar, anul acestea ne-am propus să dedicăm Reuniunea Teatrelor Naţionale Centenarului României. Am convenit cu fiecare manager de teatru ca prezenţa lor pe scena Teatrului naţional Mihai Eminescu în cadrul Reuniunii să vină cu piese scrise de dramaturgi români. Evenimentul în sine este un regal teatral pentru spectatori şi pentru noi actorii. În cadrul Reuniunii avem şi lansări de carte, comunicări, conferinţe. Am avut un eveniment mai aparte – senatul Academiei de Teatru şi Film i-a conferit domnului Ion Caramitru titlul Doctor Honoris Causa. Ion Caramitru fiind cel cu care am început acum cinci ani acest proiect de suflet. Atunci a fost prima ediţie cu participarea celor două teatre naționale: Teatrul naţional Mihai Eminescu de la Chişinău şi Teatrul naţional I.L. Caragiale de la Bucureşti. Atunci ne-am propus să ne împrietenim prin schimburi de turnee. Am deschis stagiunea noi, Teatrul naţional, la Bucureşti cu patru spectacole în deplasare şi imediat a venit, dacă vă amintiţi, Teatrul naţional I.L. Caragiale cu o săptămână la Chişinău. A prezentat interes şi în anul ce a urmat am zis să mai invităm alături de noi şi celelalte teatre. Au dat curs invitaţiei Teatrul naţional Vasile Alecsandri din Iaşi, teatrul naţional Marin Sorescu din Craiova şi Teatrul naţional Radu Stanca din Sibiu. Iar anul acesta vor fi prezente deja practic toate teatrele naţionale din ţară şi cele din România.”
Europa Liberă: Deci e o încercare de a crea nişte punţi foarte serioase şi colaborări cu teatrele de peste Prut?
Petru Hadârcă: „E o încercare de a demonstra că teatrul este cel care uneşte atunci când politicul dezbină. Este o încercare de a demonstra că frumosul oricum, vorba lui Dostoievski, va salva omenirea. De fapt nu ştiu dacă i-aş zice că e o încercare, e mai curând o normalitate, o tradiţie deja.”
Europa Liberă: Spectacolele care vor fi prezentate se înscriu într-un anume registru tematic? Cum a fost făcută selecția?
Petru Hadârcă: „Tematica este Centenarul. Sunt câteva spectacole dedicate Centenarului. De exemplu, Teatrul naţional Vasile Alecsandri din Iaşi a realizat anul acesta un spectacol după un scenariu special, acţiunea are loc în 1918, teatrul de război, ca urmare a dezastrelor militare din perioada ceea şi ce a dus la realizarea visului unirii cu Basarabia. E un spectacol unde suntem şi noi prezenţi. Eu am fost la premiera acestui spectacol şi mi-am amintit că, uite, ne leagă şi aici faptul că în perioada interbelică am avut foarte multe coproducții şi am avut foarte mulţi actori de la Iaşi care au activat în trupa teatrului naţional din Chişinău. Plus, simbolic vorbind, în sala unde Sfatul Ţării a votat unirea a avut loc primul spectacol al Teatrului naţional de la Chişinău, iar guvernul român fiind în exil de la Bucureşti la Iaşi se afla în clădirea Teatrului național din Iaşi şi acolo au votat unirea Basarabiei. Startul unirii l-a dat Basarabia cum nimeni nu şi-a imaginat.”
Europa Liberă: Spuneați anul trecut că spectacolele radiofonice se bucură de un mare succes. Se menține această tendinţă şi cum vă explicați succesul acestui gen de spectacol?
Petru Hadârcă: „Fiecare dintre noi am crescut cu spectacole radiofonice. Am avut audierea spectacolului „Eminescu” realizat de trupa Teatrului naţional Mihai Eminescu în anii `50 - `60 de regizorul Valeriu Cupcea cu vocile de aur ale Teatrului naţional. Azi va fi un spectacol propus de Teatrul naţional Radiofonic din Bucureşti. E o piesă de teatru într-un act scrisă în 1960 de Majestățile lor Regele Mihai I şi Regina Ana. E o adaptare radiofonică de Ion Andrei Puican, iar în distribuţie fac parte nume notorii ale teatrului. Avem şi două spectacole dedicate Centenarului. Premiera a avut loc anul acesta. Unul dintre ele „Lumina Basarabiei” e dedicat Sfatului Ţării, iar celălalt e „27 martie 1918: Întoarcerea acasă”. Am semnat regia la aceste două spectacole şi împărtășesc o bucurie că am găsit vocea ultimului deputat din Sfatul Ţării Anton Crihan pe care am reuşit împreună cu echipa să o folosim ca firul roşu pe tot parcursul spectacolului alături de actori. Vocea document a lui Anton Crihan e dintr-uun interviu realizat la Europa Liberă în 1968 fiind în emigraţie în America la 50 de ani. Povestirile sunt atât de convingătoare, atât de argumentate. Mi-au fost de mare ajutor la realizarea spectacolului.”
Europa Liberă: Interesul publicului pentru spectacolele din cadrul Reuniunii este la fel de mare ca în zilele în care nu există Reuniune?
Petru Hadârcă: „Acum aş zice că e un interes mai mare, dar asta menţine atmosfera. Am observat chestia asta şi pe parcursul stagiunii. Cum îi dăm startul şi faptul că sunt prezenţi mari actori, personalităţi, regizori aceste spectacole concurează în sensul frumos al cuvântului. Şi pentru noi sunt nişte examene. Noi avem ce împărtăși. Comunicările pe care le avem, spectacolele sunt apreciate de spectatori şi creşte interesul inclusiv pe parcursul stagiunii. Al cincilea an dăm startul cu aceste evenimente din cadrul Reuniunii Teatrelor naţionale şi am observat că spectatorii sunt mai prezenţi şi la spectacolele Teatrului naţional Mihai Eminescu pe parcursul stagiunii.”
Europa Liberă: O întrebare care poate nu o să vă pară chiar adecvată - în ce măsură teatrul poate să-i facă pe oameni mai receptivi la problemele existente în societate?
Petru Hadârcă: „Noi nu vrem să învăţăm pe cineva. Teatrul nu dă o lecţie, teatrul poate provoca o meditaţie, o bucurie. Iată şi premiera pe care am realizat-o acum avândul pe Alexa Visarion care pot spune că este un virtuos, o enciclopedie aparte fiind şi eu în repetiție alături de colegii Teatrului naţional, au fost nişte repetiții deosebit de interesante cu analize pentru noi, actorii, obişnuiţi în alte spectacole să mai improvizăm. Or aici a fost atât de perfecționist, a cerut şi de la noi acea responsabilitate. Vorbim de faptul că I.L. Caragiale este un geniu şi nu permite nici o schimbare de semn, de punctuaţie, de virgulă şi în scenă e un spectacol numai după opera lui Caragiale. Motto-ul spectacolului este „simt enorm şi văd monstruos”.”
Europa Liberă: Ce are de câştigat R. Moldova, publicul din ţară de la acest eveniment e limpede, dar România ce are de câştigat?
Petru Hadârcă: „Toţi avem de câştigat ceva, experienţă. Reuniunea Teatrelor naţionale ne-a îmbogăţit cu mulţi prieteni. Avem turnee. Pe data de 1 octombrie suntem deja invitaţi să jucăm la Vaslui în cadrul festivalului de comedie „Steaua fără nume”. După care „Balamucul vesel” îl jucăm la Galaţi. A dat rod această Reuniune şi imediat după 2 octombrie începem o coproducție cu Teatrul naţional din Târgu-Mureş. Şase actori de la Târgu-Mureş şi patru actori de la Teatrul naţional din Chişinău vor începe repetiţiile cu regizorul Kincses Elemér, un mare realizator de teatru. După repetiţiile de acolo revenim la Chişinău cu tot cu decorul construit de scenograful de la Teatru din Târgu-Mureş şi premiera urmează să aibă loc la Chişinău la sfârşitul lui noiembrie. E preconizat deja să jucăm spectacolul şi la Târgu-Mureş până la revelion, şi la Cluj, şi la Bucureşti. O idee de coproducţie este în plan şi cu Teatrul naţional Vasile Alecsandri din Iaşi. Mişcarea e sănătate şi pentru teatru, şi actorii se simt mult mai energici, inspiraţi şi o fac cu pasiune deosebită.”
