Fiecare al doilea angajat din R. Moldova este dispus să plece din ţară din cauza salariilor mici şi a condiţiilor de muncă, arată un sondaj realizat anul trecut în cadrul unei cercetări mai ample numite „Situaţia salariaţilor din Republica Moldova: o criză structurală”. Studiul mai constată că, în ciuda unei creşteri economice uşoare din ultimii ani, s-a diminuat numărul angajaţilor, mărind ponderea celor sunt pe cont propriu deseori integraţi în economia neformală sau pasibili de a migra. În plus, în ultimii ani au crescut şi mai mult decalajele între Chişinău şi celelalte regiuni, precum şi între cei cu salarii mari şi cei cu salarii mici.
Dacă e să ne luăm după datele statistice, salariile sunt în creștere treptată de la o majorare la alta. Dar oricum nu se ridică până la cotele cheltuielilor obligatorii: mai mult de 2/3 din populația angajată nu are cum să acopere cheltuielile curente din veniturile lunare, este una din concluziile ce rezultă din cercetarea realizată de Fundaţia Friedrich Elbert Moldova în colaborare cu filiala Syndex România. De aici s-ar explica şi fluxul continuu de migranţi.
Autorităţile, prin măsurile adoptate, nu doar că nu au reuşit să pună capăt angajării informale, dar au generat creşteri în unele sectoare-cheie precum agricultura şi construcţiile, unde plata la negru înfloreşte, spune expertul de la Syndex România Ştefan Guga. El spune că a comparat situaţia din Republica Moldova cu cea din ţări din est, foste sovietice, precum Ucraina, Georgia şi Armenia, dar şi câteva ţări comparabile din vest ca Serbia, Macedonia, Bulgaria şi România, iar constatările la care a ajuns continuă şirul de paradoxuri specifice pieţii muncii moldovene.
Este un semnal mare de îngrijorare, când vezi o tendinţă de genul acesta, care este atipică
„Sigur există transformări în aceste regiuni, de exemplu, unde vedem noile investiţii, în cablaje, am văzut în sectorul construcţiilor, în sectorul IT, sunt lucruri relativ noi pentru piaţa muncii din Republica Moldova, dar tendinţele dominante nu sunt de fapt de regres, sunt de creşterea ocupării în agricultură, creşterea numărului de ocupări pe cont propriu. Este un semnal mare de îngrijorare, când vezi o tendinţă de genul acesta, care este atipică. Dacă ne uităm la celelalte ţări din regiune este exact invers. Normal că după o creştere economică cresc investiţiile, teoretic cresc salariile pentru că este un deficit de personal, asta se întâmplă, empiric vorbind, în alte ţări se vede”.
Autorii studiului au mai concluzionat că indicatori precum rata şomajului, salariul minim sau coşul minim de consum sunt termeni total depăşiţi şi neadaptaţi realităţilor din Republica Moldova. Mai actual ar fi rata de ocupare a populaţiei, care se afla sub 45% la sfârşitul anului 2019, ceea ce ar fi extrem de puţin. Pornind de la această constatare, directorul executiv al Syndex România, Marcel Spătari, cel de-al doilea autor al cercetării, se arată convins că potenţial de creştere a salariilor există, statul şi sindicatele urmând să fie mai proactive.
„Locuri de muncă există în R. Moldova, nu de locuri de muncă ducem lipsa, ducem lipsă de locuri de muncă bine plătite în care drepturile salariaților sunt respecte. Deci mantra aceasta de a crea locuri de muncă cu orice preţ. «Vine investitorul, vai, a creat locuri de muncă!» cred că trebuie gata oprită pentru că locuri de muncă sunt, problema este că angajatorii sunt văzuţi ca zgârciţi, angajaţii se simt nedreptățiți”.
Marcel Spătari s-a referit la efectele reformei fiscale din 2018, care au produs beneficii mai ales pentru cei cu lefuri mari, nu şi pentru cei cu retribuţii mai modeste. De unde expertul a concluzionat că aceasta a fost făcută în grabă, fără a fi consultată opinia publică.
Un alt element al puzzle-ului pus pe tapet de experţi e sistemul educațional total paralel cu piaţa muncii, instituțiile de învăţământ producând şomeri sau în cel mai mul caz cresc braţe de muncă pentru alte ţări. Vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, Sergiu Sanciuc, spune că nici tentativele cu creşterea propriilor angajaţi în întreprinderi prin aşa-numitul sistem dual de educaţie nu a produs deocamdată efecte, 75% din tineri preferând să plece peste hotare.
În concluzie, piaţa muncii din Republica Moldova e ca un ghem de probleme, iar studiul îşi propune să prezinte o imagine de ansamblu, spune Ana Mihailov, coordonator al Fundaţiei Friedrich Ebert Moldova. Un început de dezbatere ce ar impulsiona schimbări benefice.
