Decizia fostei guvernări, de plafonare a taxelor locale, a fost declarată neconstituțională luni de Înalta Curte. Astfel, judecătorii constituționali au dat dreptate primarilor care s-au plâns, prin intermediul fostului deputat al Platformei Demnitate și Adevăr, Dinu Plîngău, că autoritățile de la centru le-au încălcat independența financiară atunci când au decis o cotă maximă pentru taxele locale.
Majoritatea primarilor se arătaseră nemulțumiți atunci când guvernarea socialistă adoptase în contradicție cu principiul descentralizării financiare, decizia ce avea drept efect subțierea bugetelor locale. Motivul invocat de fosta guvernare că ei s-ar fi îngrijit de antreprenorii din teritoriu.
Agenții economici sunt predispuși chiar să achite maxim posibil în localitatea în care activează
E o justificare eronată, spunea edilul satului Botnărești din raionul Anenii Noi, Victor Gori, și asta pentru că primarii sunt interesați să încurajeze businessul de la sate, care înseamnă mai multe locuri de muncă și bani la bugetul locali, prin urmare, majoritatea taxelor sunt stabilite de comun acord. „Agenții economici sunt predispuși chiar să achite maxim posibil în localitatea în care activează pentru că înțeleg și aspectele negative ale activităților pe care le întreprind prin mirosul, de exemplu, de la creșterea păsărilor, prin praful de la carieră sau transportul care circulă prin localitate. Nu am avut nicio obiecție, absolut, nici cât e negru sub unghie.”
Sesizarea de contestare a deciziei a fost depusă la Curtea Constituțională de fostul deputat din partea Platformei Demnitate și Adevăr, Dinu Plîngău. Luni, în fața judecătorilor, el a explicat că hotărârea nu reprezintă nimic altceva decât o încercare a puterii de la centru de a-și subordona autoritățile locale.
Dinu Plîngău a amintit că decizia fusese luată de parlament la sfârșitul anului trecut, când majoritatea primăriilor aveau deja planificate activități în baza bugetelor adoptate: „Îngrădirea sau plafonarea și eliminarea independenței financiare pentru autoritățile publice locale pot duce la traseism și la diminuarea oricărei autonomii a autorităților locale. De asemenea, fac imposibilă o politică bugetară la nivel local, predictibilă, în care aleșii locali care au mandat din partea cetățenilor să poată să-și formuleze o politică cu promisiuni pe care pot să o îndeplinească.”
Decizia luată luni de Curtea Constituțională este văzută de autoritățile locale ca o revenire „în albia normalității”, spune directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din R. Moldova, Viorel Furdui. În opinia lui, concluzia pe care ar putea să o tragă actuala guvernare de pe urma acestei decizii e că atunci când politicienii încearcă să-și supună primarii oferindu-le mai puțini bani, nu facă decât să-i „pedepsească” pe cetățeni:
„Prin această decizie s-a dat un semnal foarte clar guvernării, inclusiv celei actuale, că cu administrația publică locală trebuie de discutat, că rolul ei trebuie recunoscut și trebuie de trecut deja de la o etapă când se luau niște decizii unilaterale, acum tot ce privește interesele autorităților locale, tot ce înseamnă dezvoltare, deci, e nevoie ca să fie implicate autoritățile publice locale și implicate nu formal, cum a constatat Înalta Curte, dar real și efectiv.”
Reprezentanții Congresului Autorităților Locale admit că unii primari sunt mai zeloși la perceperea taxelor de la agenții economici, prin urmare, este loc și pentru soluții care ar elimina orice abuzuri. Însă acestea urmează a fi identificate de comun acord cu primarii sși nu unilateral, cum s-a întâmplat de foarte multe ori.
