Dimineață, înainte să înceapă ședința de judecată în dosarul lui Plahotniuc, holurile Judecătoriei Buiucani au fost verificate de polițiști cu câini. Oamenii legii au spus Europei Libere că nu au primit nicio alertă și că este vorba de o „verificare de rutină”.
De această dată, oligarhul a refuzat să fie adus în instanță, deși anterior spunea că va participa la toate ședințele la care vor fi audiați martorii apărării. Avocatul Lucian Rogac a explicat că, din cauza „ritmului galopant al ședințelor”, Plahotniuc a avut nevoie de o pauză ca să-și pregătească declarațiile pe care le va face în proces.
În debutul ședinței, președintele completului de judecată, Sergiu Stratan, a anunțat că în instanță a parvenit o cerere de la omul de afaceri Veaceslav Platon, care vrea să depună mărturii în acest dosar. Procurorul Vitalie Codreanu a încercat să precizeze dacă Platon vrea să fie audiat ca martor al acuzării sau al apărării, dar judecătorul a răspuns că cererea va fi discutată la o altă ședință.
Avocatul Lucian Rogac a spus presei că nu va comenta cererea până când nu o va studia.
De ce Platon vrea să fie martor
Adresarea lui Platon are peste 200 de pagini, este întocmită în limba rusă și conține în anexă mai multe acte din alte cauze penale legate de frauda bancară din 2014. Câteva pagini au fost publicate pe canalul de Telegram „Morari News”, al Nataliei Morari, care are un copil cu Platon.
În cererea sa, omul de afaceri explică că din 2020 este recunoscut ca parte vătămată într-un alt dosar despre „furtul miliardului”, în care Plahotniuc, la rândul său, este învinuit că ar fi sustras din sistemul bancar peste 128 milioane de euro și peste 66 milioane de dolari. Dar acest dosar încă nu a fost trimis în instanță. Platon susține că a făcut „propria investigație” și a găsit probe că Plahotniuc este beneficiarul „furtului miliardului”.
De exemplu, controversatul om de afaceri promite să explice cum Plahotniuc i-ar fi influențat pe conducătorii Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și cum i-ar fi organizat întâlniri personale cu ei. Platon mai scrie că Plahotniuc a influențat Guvernul și Parlamentul, schimbând legislația ca să elimine obstacolele din calea fraudei bancare.
Omul de afaceri a mai precizat că se află în Marea Britanie și solicită să fie audiat prin teleconferință.
În 2017, Veaceslav Platon a fost recunoscut vinovat într-un episod al fraudei bancare și condamnat la 18 ani de închisoare. Potrivit procurorilor, prin escrocherie și spălare de bani, el ar fi adus Băncii de Economii (BEM) un prejudiciu de сirca 869 milioane de lei. În 2020 dosarul a fost revizuit, iar un an mai târziu Platon a fost achitat după ce dosarul lui a fost examinat a doua oară de Judecătoria Buiucani.
La scurt timp, Platon a fugit în Marea Britanie și a solicitat azil, spunând că este persecutat politic în R. Moldova. La Chișinău, el este anchetat și judecat în mai multe dosare penale de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. În primăvara lui 2025, el a fost reținut la Londra, la solicitarea autorităților moldovene, și a petrecut câteva luni în arest. În iulie, a fost eliberat pe cauțiune, iar cererea Chișinăului privind extrădarea lui va fi examinată de curtea din Westminster pe 11 mai.
Patimile în jurul companiei Zenit Managment LP
Platon mai scrie în cerere că poate să probeze că notara Olga Bondarciuc a falsificat registrele notariale pentru a ascunde că beneficiarul companiei Zenit Managment este Vladimir Plahotniuc și că ea a dat declarații false precum că această companie îi aparține lui (lui Platon).
La una din ședințele precedente, Plahotniuc s-a indignat că procurorii i-au atribuit compania Zenit Management LP și lui, și lui Platon, și lui Ilan Șor (un alt oligarh, condamnat în absență la 15 ani de închisoare pentru implicare în „furtul miliardului”).
La ședința din 6 ianuarie a fost audiată chiar fosta notară Olga Bondarciuc, care în 2013-2016 avea birou în clădirea „Global Business Center” (GBC) din care Plahotniuc își gestiona afacerile. Ea le-a spus judecătorilor că a activat în domeniu din 2001 până în 2023, când Ministerul Justiției i-a anulat licența. Femeia a spus că a aflat despre această decizie fiind arestată într-un dosar de fals în acte publice în interesul unei organizații criminale, în legătură cu „furtul miliardului”. În total, ea a stat nouă luni în penitenciar și trei luni, în arest la domiciliu. Acum, dosarul este examinat la Judecătoria Buiucani.
Olga Bondarciuc a spus că actele ce țin de activitatea companiei Zenit Management erau aduse în biroul ei de către mâna dreaptă și verișoara lui Platon, Marina Marohina. De asemenea, unele documente care vizau aceeași companie le aducea un curier din compania lui Ilan Șor „Dufremol”. Fosta notară l-a caracterizat pe curier drept „pâine caldă” și a spus că el semna toate actele cu care venea din oficiu. Martora spune că dosarul împotriva ei a fost pornit după ce Marohina „s-a dezis de cele două semnături” pe care le-a pus în registrul notarei.
De asemenea, Olga Bondarciuc a povestit, că oferea servicii notariale familiei Plahotniuc, cel mai des, legate de procuri pentru călătoriile copiilor peste hotare. Ea susține că oligarhul nu s-a adresat niciodată la ea ca administrator al unei persoane juridice.
Martora a mai spus că printre clienții ei au fost Ilan Șor și Veaceslav Platon. Pe primul îl știa de când acesta era copil, iar ea presta servicii pentru tatăl lui, Miron Șor. Apoi, când Ilan Șor a devenit businessman, notara venea la reședința lui ca să semneze acte și putea să aștepte câte trei ore ca să fie primită.
Pe Platon îl cunoaște deoarece era bun prieten al fostului ei soț, Nicolae Curtoglo, și anume Platon ar fi aranjat ca ea să ofere servicii notariale pentru Moldindconbank, pe care el o controla atunci.
O altă martoră audiată pe 6 ianuarie din partea apărării, Alina Deliana, a depus declarații și din partea acuzării, pe 4 noiembrie. Ea a repetat că a aflat de la procurori că semnătura ei figurează în actele notarei Bondarciuc și că expertiza grafologică a arătat că înscrisul este falsificat. În 2013-2014, Deliana a fost recepționistă la compania Prime Management, condusă de Andrian Candu și Vladimir Plahotniuc, care avea sediul în „GBC”. Acum ea este învinuită într-un dosar de escrocherie și spălare de bani.
Martora a spus că „habar nu are” cum semnătura ei a ajuns în registru. Ea și-a amintit că asistentele notarei uneori uitau să-i ceară persoanei care a adus actul să semneze în registru și odată au rugat-o pe ea să pună semnătura. Alina Deliana insistă că a refuzat propunerea lor și a informat notara despre incident.
Pe de altă parte, Olga Bodnarciuc a spus că asistentele au informat-o că Alina Deliana a refuzat să semneze pentru actele pe care le-a adus, spunând că a adus altele. Fosta notară a precizat că așa și nu s-a clarificat ce s-a întâmplat atunci. Ea a mai spus că de registrul ei aveau grijă, în mare parte, asistentele sale.
*****
În acest dosar – singurul care a ajuns în instanță, Plahotniuc este acuzat că a creat și a condus organizația criminală care a sustras din sistemul bancar moldovenesc circa un miliard de dolari și că ar fi beneficiat de 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din această fraudă. El se declară nevinovat și susține că dosarul este fabricat politic, acuzație negată de guvernarea PAS.
Procurorii investighează încă patru cauze penale împotriva lui Plahotniuc: un alt episod din frauda bancară, escrocheriile de la întreprinderea de stat „Metalferos”, procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte și mituirea fostului președinte al R. Moldova, Igor Dodon.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
