Garda de Coastă a Italiei a adus marți înapoi șapte migranți originari din Bangladesh și Egipt, printre primii care fuseseră trimiși în noile „centre” albaneze. Ei s-au întors după ce un tribunal de la Roma a invalidat detenția lor în centrele de migranți din țara balcanică.
Primul grup transportat în Albania în octombrie, 16 oameni din aceleași două țări, au fost aduși înapoi în Italia după ce s-a aflat că unii erau minori sau bolnavi, și un judecător a invalidat decizia de a-i trimite.
Niciunul dintre migranții trimiși până acum de italieni în Albania n-a petrecut mai mult de două zile în noile centre.
Teoretic, Italia ar trebui să trimită în Albania migranții din unele țări considerate sigure, pentru a le procesa aplicația de azil acolo. Singurii care sunt eligibili să fie trimiși sunt bărbați majori, ajunși în Italia pe cont propriu din țări considerate a fi sigure.
Promisiunea guvernului Meloni a fost că, trimițându-i în Albania, procedurile vor fi mai ușoare și mai rapide, iar în Italia vor rămâne doar cei care „merită” sau „au nevoie”. Cei care provin din țări sigure și nu sunt primiți în Italia urmează să fie trimiși înapoi în țările lor de origine.
Egiptul și Bangladeshul au fost puse de autoritățile italiene pe lista țărilor de origine considerate a fi sigure, însă Curtea Europeană de Justiție a decis că nicio țară nu poate fi pusă pe o astfel de listă până când nu sunt sigure toate regiunile și toate grupurile minoritare din țară. Dacă există persecuție, tortură sau amenințarea violenței aleatorii chiar și într-o regiune, o țară nu poate fi considerată a fi sigură.
Conflictul dintre magistrații italieni și politicienii de dreapta
Acordul italiano-albanez, numit de unii „outsourcing” al migrației, este profund contestat de tribunalele italiene și a dus la un conflict între Justiție, de-o parte, și unii parlamentari și membri ai guvernului, de cealaltă.
Vicepremierul Matteo Salvini îi numește pe judecători „comuniști”, iar parlamentarii din partidul lui Meloni, Fratelli d’Italia, susțin că vor să lupte în continuare pentru „protecția granițelor”.
Silvia Albano, unul dintre judecătorii implicați în acest caz, a fost nevoită să ceară protecția poliției, după ce a primit mai multe amenințări cu moartea.
Experții în drept au încredere că pactul va fi, într-un final, abandonat. „Încă din 1993, diverse state europene tot propun soluții similare cu cea italiano-albaneză. Dar au fost mereu respinse. Acorduri ca acesta nu se împacă cu unele norme fundamentale, explică pentru The Guardian Chiara Favilli, profesoară de drept european la Universitatea din Florența.
Nici italienii nu sunt mari fani ai pactului cu Albania: 55% i se opun. Mulți consideră că aceste transporturi sunt o risipă de bani: guvernul spune că aceste călătorii ale navelor militare ar costa doar 8.400 de euro pe zi, dar publicația italiană Il Post scrie că adevăratele costuri ar putea fi cu mult, mult mai mari. Doar costul zilnic al combustibilului navei Libra, implicată în operațiunile de transport ale migranților, ar fi între 14 și 18 mii de euro, la care se adaugă salariile celor 64-81 de marinari și multe alte costuri adiacente.
„E incredibil de scump - centrele au costat enorm doar să fie înființate. Dar este un mod de a arăta electoratului de dreapta că faci ceva”, explică pentru Financial Times Daniele Albertazzi, expert în politică italiană și profesor la Universitatea Surrey.
„[Meloni, n.r.] va putea spune: fac tot ce pot, dar magistrații sunt stângiști. Ea-și va putea juca rolul victimei și să spună că elitele, ca de obicei, împiedică oamenii din a avea ceea ce vor”, continuă expertul.
Asta s-a și întâmplat. Replica lui Meloni la hotărârea tribunalului care a adus înapoi primul grup de migranți din Albania a fost: „italienii m-au rugat să opresc migrația ilegală și voi face tot ce-mi stă în puteri să-mi păstrez cuvântul”.
Liderii UE spun că soluția este inovatoare
În ciuda controverselor, unii lideri europeni consideră centrele deschise acum o lună în Albania a fi o sursă de inspirație pentru gestionarea migrației. La summitul liderilor europeni din octombrie, aceștia au transmis că vor să găsească mai multe soluții „inovatoare” ca acestea.
Premierul albanez, Edi Rama, promite însă că nu va colabora cu alte țări pentru proiecte similare, și că acordul cu italienii a fost doar în virtutea legăturilor „speciale” dintre cele două țări. Deși se vehiculase că țările UE se gândesc să creeze astfel de centre în alte țări candidate, printre care și Moldova, Comisia Europeană a dezmințit informația, ca și guvernul de la Chișinău.
Până acum, guvernul de la Roma a cheltuit peste 670 de milioane de euro pe cele două centre construite în Albania.
Ambele centre de detenție din Albania vor fi gestionate de personal italian și vor funcționa sub jurisdicția Italiei, deși securitatea din afara centrelor va fi asigurată de gardieni albanezi.
Ca parte a procesului, migranții își păstrează drepturile conform legilor internaționale și ale UE de a solicita azil în Italia. Cazurile lor de azil vor fi audiate prin videoconferință de judecători de la Roma.
Planul, pe care premiera de extremă dreapta Giorgia Meloni l-a descris drept „curajos” și „fără precedent”, prevede procesarea a până la 36.000 de migranți pe an.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
