«Rusia ne șantajează, Rusia folosește gazul ca pe o armă», au fost cuvintele președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care a anunțat miercuri 20 iulie setul de măsuri propuse guvernelor, “strategia de război” a UE presupusă a permite reducerea consumului de energie și introducerea unor economii începând chiar acum, în timpul verii, pentru a permite trecerea cu succes a iernii, care se anunță rece și aducătoare de privațiuni.
Documentul se intitulează : «Save gas for safe winter» și poate fi consultat aici.
Pe scurt
Europa trebuie să fie gata să înfrunte o iarnă fără gaz rusesc. Actualmente, UE este dependentă în măsură de peste 40% de gazul rusesc, dependența variind enorm de la o țară la alta. Deja înainte de declanșarea războiului, Rusia menținuse livrările de gaz la un nivel foarte coborât, pentru a face să crească prețurile.
După o perioadă de reduceri voluntare ale consumului, planul propus de Comisie va forța cele 27 de țări ale UE să-și reducă consumul de gaz, altfel zis: măsurile menite să ducă la economii vor putea deveni obligatorii.
Înainte să se ajungă acolo, se propune o perioadă de opt luni în care aplicarea măsurilor se va face pe bază voluntară, înainte ca ele să devină „obligatorii”. Comisia cere statelor să economisească 15% din gaz până la sfârșitul lunii martie 2023. Acel gaz economisit ar fi stocat și folosit și distribuit în comun țărilor celor mai afectate de o posibilă suprimare totală a livrărilor rusești.
Proprietățile emergente
«În miez de vară trebuie să ne gândim la iarnă», a spus, prezentând planul, și vice-președintele Comisiei Frans Timmermans. «Avem oare nevoie să ținem luminile aprinse noaptea în birouri goale? Sau să ținem aerul condiționat permanent la 20 de grade?» a întrebat el retoric.
«UE este mai mult decât suma celor 27 de state.» Unele țări sunt însă mai vulnerabile decât altele. Propunând un prag de 15% de economii, Comisia lasă la latitudinea guvernelor alegerea și implementarea celor mai bune măsuri practice pentru a atinge acea țintă.
Textul documentului spune: „Războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei a perturbat piețele energetice, declanșând volatilitatea prețurilor și insecuritatea energetică în întreaga lume, cu un impact deosebit asupra UE și vecinătății sale imediate”, se arată în text. „Europa trebuie să-și accelereze pregătirile pentru impactul imediat pe care l-ar putea avea potențialele întreruperi – inclusiv o întrerupere completă – a aprovizionării cu gaze rusești.”
Cifre concrete
Dacă Rusia ar întrerupe total și imediat aprovizionarea cu gaze către Europa, economia UE s-ar putea reduce cu până la 1,5% din PIB, estimează Comisia.
În ultimele luni, UE a încheiat o serie de acorduri pentru înlocuirea treptată a gazului rusesc cu țări atât de diverse ca Azerbaidjanul, Canada, Egiptul și Statele Unite.
Mai ușor de spus decât de făcut
Dar în ciuda conștientizării comune că UE se confruntă cu o provocare majoră pentru aprovizionarea cu energie, multe țări sunt puse în mare încurcătură de ideea că instituțiile de la Bruxelles, Comisia, ar putea să oblige guvernele naționale să facă economii. În plus, țările cu dependență redusă sau deloc de gazul rusesc sunt mai puțin dornice să aplice acest plan, în timp ce cei care au redus deja consumul consideră că eforturile lor ar trebui luate în considerare. În schimb, Comisia susține că este necesară o abordare coordonată la nivelul UE cu privire la o posibilă întrerupere a gazelor.
Următorii pași
Propunerea va fi publicată cât mai rapid și transmisă ambasadorilor celor 27 de țări la UE. Sunt de așteptat multe proteste din partea unor țări membre – ca să nu mai vorbim de protestele industriei sau nemulțumirile populare.
Tot mai multe sancțiuni
Tot astăzi, ambasadorii UE vor lua în considerare o nouă listă de indivizi și entități rusești pe care să le sancționeze. Sberbank, care a fost scoasă din sistemul de plăți internaționale SWIFT în ultimul pachet de sancțiuni, plus alte șapte companii și 50 de persoane se află pe lista proiectului.
Aflăm nume interesante: unii dintre indivizii și organizațiile propuse pentru lista neagră a UE sunt clubul rus de motocicliști Lupii nopții (Ночные Волки) și actorul Vladimir Mașkov, care a apărut în „Mission: Impossible — Ghost Protocol”.
