Un nou proiect de lege promulgat de președintele rus Vladimir Putin, care permite autorităților să emită convocări electronice pentru recruți și rezerviști, stârnește temeri legate de un nou val de mobilizare pentru războiul Moscovei în Ucraina și provoacă noi discuții în rândul rușilor despre plecarea din țară.
Atunci când Kremlinul a anunțat o mobilizare parțială a rezerviștilor în septembrie, ca parte a unei campanii de chemare a aproximativ 300 de mii de recruți pentru a lupta în Ucraina, decizia a dus la un exod în masă al rușilor de vârstă militară și al familiilor acestora. Sute de mii de ruși au plecat în țările vecine și în alte regiuni care nu puneau prea multe condiții de intrare, permițându-le să trăiască și să muncească pentru perioade lungi de timp, pentru a evita recrutarea.
Dar, în timp ce neliniștea stârnită de un posibilitatea unui nou val de mobilizare planează la mai bine de șapte luni mai târziu, rușii care doresc să evite să fie prinși în războiul din Ucraina se confruntă cu o situație mai dificilă, inclusiv cu măsuri administrative care le pot îngreuna ieșirea din țară și cu modificări ale regimului vizelor pentru multe destinații, ceea ce le limitează posibilitatea de a rămâne în străinătate pentru perioade mai lungi.
„În linii mari, sfatul nostru este: Plecați, plecați cât mai curând posibil!”, a declarat Ivan Pavlov, șeful grupului pentru drepturile omului Primul departament, pentru Current Time, o rețea în limba rusă administrată de RFE/RL în cooperare cu VOA, adăugând că noua lege ar putea oferi celor care se ocupă cu recrutarea militară un mecanism pentru a-și întări rapid rândurile în vederea pregătirii pentru un nou atac ucrainean.
Noua lege din 14 aprilie modifică normele privind serviciul militar al Rusiei, care anterior impuneau livrarea în persoană a notificărilor către recruții și rezerviștii chemați la oaste. De astă dată, avizele emise de birourile locale de recrutare militară vor putea fi trimise și în format electronic și vor fi considerate valabile din momentul în care sunt afișate pe un portal de stat pentru servicii electronice, cunoscut sub numele de Gosuslug. De asemenea, legea va înființa un registru electronic al tuturor persoanelor care trebuie să facă serviciul militar și va colecta datele personale ale acestora, creând, în același timp, o listă publică a tuturor celor care au fost convocați să efectueze serviciul militar.
Spre deosebire de luna septembrie, însă, fuga în străinătate nu mai este un proces la fel de simplu ca înainte, în primul rând pentru că lista țărilor posibile pentru primirea cetățenilor ruși s-a redus considerabil.
Destinații populare precum Turcia, Kazahstan și Argentina și-au modificat legislația, au făcut mai dificilă stabilirea reședinței și au redus perioada în care rușii pot rămâne pe teritoriul lor fără viză. Pe de altă parte, multe țări din Uniunea Europeană apropiate înainte vreme de Rusia - cum ar fi Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania și Finlanda - au restricționat, de asemenea, eliberarea de vize și accesul cetățenilor săi.
Nu mai sunt „bineveniți”
Rămâne de văzut cum va funcționa noua lege în practică. Oficialii ruși neagă că ar fi planificată o altă campanie de mobilizare și au declarat că este puțin probabil ca baza de date pentru anunțurile electronice de recrutare să fie complet operațională până în toamnă.
Însă promulgarea rapidă a legii - și specificul acesteia - alimentează deja temerile că Kremlinul pregătește un alt val de mobilizare după ce a suferit pierderi grele pe câmpul de luptă și se crede că se confruntă cu o lipsă de forță de muncă în Ucraina.
Conform noii legi, cei convocați care nu se prezintă la serviciu după ce au primit ordinul li se va interzice să părăsească Rusia, li se va suspenda permisul de conducere și li s-ar putea interzice să își vândă apartamentele și alte bunuri. De asemenea, activiștii și experții juridici spun că polițiștii de frontieră ruși ar putea folosi acum registrul online pentru a restricționa și mai mult călătoriile pentru oricine dorește să evite serviciul militar.
Posibilitatea ca perioada de timp să fie limitată, împreună cu piedicile suplimentare pentru a părăsi țara, îi afectează nu doar pe rușii care caută o cale de evadare, dar și pe cei care au plecat deja și se luptă cu constrângerile birocratice și financiare pentru a rămâne în străinătate.
Daria, o tânără de 35 de ani din Omsk care a sosit în Turcia împreună cu prietenul ei în octombrie, a declarat pentru Realități din Siberia, de la RFE/RL, că se confruntă cu posibilități limitate de a merge mai departe și că sunt îngrijorați de noua lege.
Ca mulți alți ruși care au vorbit cu RFE/RL, Daria a cerut ca numele ei de familie să nu fie dezvăluit pentru a evita represaliile în Rusia. Ea spune că a părăsit Rusia alături de prietenul ei în urma anunțului de mobilizare din septembrie. Au luat mașina și s-au îndreptat spre Kazahstan. De acolo au ajuns în Turcia la începutul lunii octombrie, dar s-au confruntat rapid cu dificultăți în stabilirea reședinței în țară pentru că intraseră cu vize turistice.
Turcia a devenit una dintre principalele destinații pentru rușii care doreau să părăsească țara după invazia Ucrainei de către Moscova în februarie 2022, datorită costului accesibil al vieții și simplității procedurilor juridice prin care li se acorda un permis de ședere turistică pentru o perioadă de șase luni până la doi ani, dacă solicitantul putea prezenta un contract de închiriere al unei proprietăți din țară, pentru perioada corespunzătoare. Contractul de închiriere ar putea fi prelungit și ar putea fi eliberat un permis de ședere de până la încă doi ani. După cinci ani de rezidență, ar putea fi inițiate pregătirile pentru o cerere de cetățenie.
Dar autoritățile turce au început să strângă șuruburile încă din martie 2022, adăugând restricții privind tipurile de proprietăți de închiriere care puteau acorda un permis de ședere, care au fost extinse din nou în iulie. Până la sfârșitul anului 2022, un număr tot mai mare de ruși au început să își vadă cererile respinse.
E greu să stabilim statisticile exacte privind numărul celor respinși, precum și numărul total de ruși care au fugit în Turcia pentru a evita serviciul militar. Cu toate acestea, moderatorii unui canal Telegram pentru vorbitorii de limbă rusă care are aproape 10 mii de membri - spun că numărul de respingeri este în creștere, cu 237 de respingeri din 371 de solicitanți numai în rândul membrilor grupului în luna ianuarie.
Daria spune că autoritățile turce sunt adesea vagi în ceea ce privește parametrii care trebuie îndepliniți pentru aprobarea cererilor, iar procesul, care include adesea traduceri și legalizări la notar, poate fi costisitor.
Ea spune că munca de la distanță în Turcia începuse să îi afecteze financiar și, după ce le-a fost respinsă cererea de ședere, termenul pentru a părăsi țara a fost extrem de scurt. După aceea, au fost siliți să se întoarcă în Rusia.
„A fost înfricoșător, iar acum toată lumea așteaptă al doilea val de mobilizare”, a spus ea. „Cât am fost acolo, legile păreau să se schimbe de la un moment la altul, iar noi, străinii, cu siguranță nu mai suntem bineveniți în Turcia."
Puține alternative
Pentru cei respinși în Turcia, țări precum Thailanda, Vietnam, precum și Kazahstan, Georgia și Serbia au fost destinații alternative, dar locurile unde se pot refugia rușii din calea posibilei mobilizări devin tot mai puțin și eforturile de a rămâne acolo sunt tot mai mari.
În Kazahstan au intrat în 2022, circa 2,9 milioane de cetățeni ruși. Această cifră îi include și pe cei care au legături familiale peste granița celor două țări.
Denis, care a cerut ca numele său de familie să nu fie dezvăluit pentru a preveni represaliile, a declarat că el și prietena sa erau cuprinși de panică atunci când au ales această țară în septembrie. El voia să părăsească Rusia și a ales Kazahstanul pentru că era relativ aproape de orașul său natal Novosibirsk din Siberia.
Politica Kazahstanului de la acea vreme le permitea rușilor să primească o „viză” de 90 de zile pentru ca, la finalul acestei perioade, după o călătorie peste graniță, ceea ce însemna, de fapt, o scurtă trecere de partea cealaltă și apoi revenirea în Kazahstan, să primească o nouă viză pentru o perioadă similară. Însă autoritățile kazahe au modificat legea în ianuarie pentru a elimina această posibilitate, iar acum cetățenii din țările din Uniunea Economică Eurasiatică, din care face parte și Rusia, nu au voie să rămână în Kazahstan decât pentru cel mult 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.
La fel ca mulți alți ruși din Kazahstan care au fugit și se tem să se întoarcă pentru a risca noul val de mobilizare, Denis nu are decât două opțiuni: să plece sau să solicite un permis de ședere temporară.
Deși salariile din Kazahstan sunt mai mici decât cele din marile orașe rusești precum Moscova și Sankt Petersburg, tot mai mulți ruși preferă să rămână și să lucreze în țara din Asia Centrală pentru angajatori locali. În 2022, potrivit cifrelor oficiale ale guvernului, numărul rușilor din Kazahstan cu permis de muncă a crescut la 63.000 de persoane, mai mult decât dublu față de cifra din 2021.
Denis și prietena sa caută acum alte destinații, dar nu sunt siguri ce opțiuni sunt posibile pentru ei. „Pentru viitor, am ajuns la concluzia că trebuie să ne îndepărtăm de Rusia, să mergem în țări cu adevărat libere”, a spus el. „Lumea este mare și nu se termină în Kazahstan”.
