Când sună la clasă, iar elevii din a VII-a intră rând pe rând într-o sală de curs a liceului cu profil de arte „Mihail Berezovschi” din Chișinău, este clar imediat ce lecție va urma – din tavan atârnă două felinare chinezești, iar cărțile din dulapurile din spatele clasei tot chinezești sunt. Calendarul roșu-auriu de pe un perete, care arată luna decembrie, este dominat și el de o ieroglifă chinezească, însemnând „Noroc”.
Aproximativ 300 de elevi de la „Mihail Berezovschi”, cel mai mare liceu din R. Moldova, învață limba chineză în anul de învățământ 2025-26.
Cei din a VII-a au o profesoară nouă, Jiang Xiaoyu. În vârstă de 27 de ani, ea vine din Chongqing, un mare oraș din sud-vestul Chinei. Acolo, a predat chineza pentru străini la universitate. La Chișinău se află de doar două luni și nu vorbește încă româna - cu elevii se înțelege prin intermediul englezei.
„Oamenii aici sunt foarte amabili și pasionați. Elevii din acest liceu sunt foarte curioși în privința limbii chineze”, spune Xiaoyu.
Ministerul Educației a spus Europei Libere că în sistemul de învățământ moldovean activează actualmente trei profesori moldoveni de chineză. Dar alți 24, inclusiv Xiaoyu, sunt „profesori voluntari” veniți din China.
Ei au ajuns în R. Moldova prin Institutul Confucius, o rețea globală de centre culturale și lingvistice finanțate de guvernul chinez, care are o filială și la Chișinău, la Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM).
Istoria „chinezei” în R. Moldova
Liceul „Mihail Berezovschi” este prima instituție moldoveană de învățământ pre-universitar unde a început predarea chinezei, cu peste un deceniu în urmă, datorită unui acord interministerial semnat în 2014, la Beijing, de ministra Educației de la acea vreme, actuala președintă Maia Sandu.
Acordul prevede că părțile semnatare vor sprijini reciproc în instituțiile lor de învățământ „studierea limbii oficiale de stat a celeilalte părți”.
Directoarea liceului, Ana Eremia Berezovschi, confirmă că predarea chinezei în liceu a fost ideea Ministerului Educației și că a fost posibilă datorită colaborării cu Institutul Confucius. Dar spune că a fost și „o propunere foarte binevenită pentru copii”, explicând că a existat interes și din partea elevilor și a părinților.
Timp de aproape un deceniu, chineza s-a predat la acest liceu după un program improvizat, iar elevii nu puteau obține certificate de cunoaștere a acestei limbi.
Din 2024, Ministerul Educației a introdus la „Mihail Berezovschi” un curriculum-pilot de chineză, care se predă opțional în treapta primară (clasele II–IV) și ca a doua limbă străină în treapta gimnazială (V-IX), iar din anul de studiu 2025-2026 predarea a fost extinsă și pentru clasele de liceu (X-XI).
„Suntem beneficiarii acestui proiect-pilot de studiere a limbii chineze ca a doua limbă străină”, explică directoarea liceului.
Chineza mai este predată în alte cinci școli din R. Moldova, inclusiv de la Bălți și Ceadîr-Lunga, dar în cadrul activităților extracurriculare. Iar în mediul universitar – la ULIM și la Universitatea Tehnică din Moldova (aici, doar în grupe hobby-class).
Chineza la BAC sau ce aduce acordul nou
Semnat de ministrul Educației, Dan Perciun, în timpul unei vizite la Beijing, pe 15 noiembrie 2025, noul acord cu China își propune să îmbunătățească predarea limbii chineze în R. Moldova.
Documentul prevede că China va contribui la elaborarea curriculumului, va putea evalua calitatea predării chinezei, că experți chinezi vor veni la Chișinău pentru a adapta manualele la nevoile locale, iar toate acestea - „în conformitate cu necesitățile părții moldovenești”.
De asemenea, China va „sprijini” R. Moldova cu profesori și material didactic, va oferi burse pentru pregătirea profesorilor moldoveni de chineză, va sprijini participarea elevilor și studenților la tabere de iarnă și de vară în China și la concursul „Podul Chinezesc”.
Ministerul Educației a explicat Europei Libere că este o competiție internațională de limbă și cultură chineză organizată de China și desfășurată anual, la care R. Moldova s-a remarcat în mod deosebit în 2017 – o studentă moldoveană s-a clasat atunci în top cinci mondial, fiind prima din Europa.
În ceea ce privește numărul de burse chinezești pentru moldoveni, Ministerul Educației a spus că, în anii de studii 2024–2025 și 2025–2026, 18 tineri din R. Moldova au beneficiat de burse de studii în China.
Conform noului acord, R. Moldova va sprijini organizarea pe teritoriul său a testului internațional HSK care atestă nivelul de cunoaștere a chinezei, a mai spus Europei Libere Lilia Parhomenco, șefa Direcției Coordonare politici publice și integrare europeană. Ea a precizat că „eventuala includere a disciplinei la examenele de Bacalaureat va putea fi analizată după finalizarea pilotării și consolidarea resurselor”.
Între „o inițiativă frumoasă” și îngrijorare
Vorbind la ședința guvernului din 5 noiembrie, când a primit mandat să meargă la Beijing pentru semnarea acordului, ministrul Educației a descris colaborarea de până acum cu China drept „foarte strânsă”. „Respectiv, vrem să continuăm această bună colaborare și să consolidăm parteneriatul nostru”, a spus Dan Perciun.
Și pentru noul premier, Alexandru Munteanu, este „o inițiativă foarte frumoasă”, după cum a spus la aceeași ședință de guvern.
Dar în alte țări, sporirea prezenței culturale chineze începând de prin anii 2000, mai ales prin intermediul Institutului Confucius, a generat suspiciuni legate de folosirea mediului academic local pentru activități de propagandă și spionaj.
În 2020, Statele Unite au desemnat Institutul Confucius drept „misiune străină”, obligând instituțiile de învățământ americane care colaborează cu el să dezvăluie detaliat conținutul și metodele de finanțare ale acestei colaborări.
Unele țări europene, ca Suedia, Polonia sau Cehia, au limitat asemenea activități culturale, dar ele continuă în regiunea Balcanilor de Vest, unde dezbaterile legate de posibile „intenții secundare” ale chinezilor sunt aproape inexistente.
Europa Liberă a pus această întrebare și la Ministerul Educației, și interlocutorilor de la liceul „Mihail Berezovschi”.
„Credeți-ne, nu este nimic provocator, nimic rău”, a spus directoarea liceului, Ana Eremia Berezovschi. Iar Lilia Parhomenco de la Ministerul Educației - că, prin introducerea unui curriculum la predarea chinezei în școli, autoritățile urmăresc tocmai să „prescrie clar” temele cursurilor, în timp ce specialiști locali și ai unei universități din China lucrează împreună la „materiale didactice adaptate pentru utilizare în R. Moldova”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
