Un fost oficial important din administrația nerecunoscută de la Tiraspol a fost răpit acum o săptămână, din apropierea orașului Chișinău, fiind transportat ulterior în stânga Nistrului. Este vorba despre Ghenadii Kuzmiciov, fost ministru de interne în guvernul nerecunoscutei republici nistrene. Rudele acestuia pretind că răpirea fostului demnitar ar fi fost realizată cu încuviințarea și participarea autorităților Republicii Moldova.
Directorul Asociației Promo-LEX, Ion Manole, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că acesta nu este singurul caz de răpire de pe teritoriul constituțional al Republicii Moldova, cu implicarea organelor de drept, astfel de cazuri având loc frecvent din anul 2005 încoace:
„Persoana respectivă a fost transmisă în teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale. Vorbim despre răpire sau participare a poliției noastre la cazuri de răpire a persoanei și nicidecum despre arestare. Nu au fost respectate procedurile, nu au fost respectate drepturile ce se impun în astfel de situații pentru persoana care este reținută. Practicile proaste la care recurg autoritățile Republicii Moldova continuă să facă victime. Dacă se demonstrează că reprezentanții poliției sunt implicați, acest fapt poate servi ulterior drept argument pentru condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, alături de Federația Rusă, deoarece acțiunile autorităților conțin fapte abuzive, fapte ce demonstrează că autoritățile constituționale nu au creat mecaniste eficiente de apărare a drepturilor omului, dar și de garantare a drepturilor persoanelor care se află legal pe teritoriu țării”.
O rudă a lui Ghenadii Kuzmiciov, care se afla la volanul mașinii în momentul răpirii, a povestit că au fost stopați de un echipaj al Inspectoratului Național de Patrulare pe traseul Chișinău-Leușeni, pentru verificarea actelor. În acest timp s-a apropiat o mașină de teren marca Land Cruiser, din care au ieșit patru bărbați cu cagule pe cap. Aceștia l-au urcat forțat pe Kuzminciov în mașina lor, în fața agenților de patrulare care nu au intervenit. Omul mai spune că unul dintre agenții de patrulare s-a urcat la volanul mașinii în care se deplasau cei doi și a plecat după Land Cruiser, lăsându-l pe bărbat în mijlocul drumului, fără mașină, fără acte și fără bani: „Am rugat șoferul unui microbuz de rută să mă ducă până la Suruceni fără bani, iar pe la ora 17.00 eram deja la Inspectoratul de Poliție Buiucani, unde am depus o plângere”.
Avocatul lui Kuzmiciov, Veaceslav Țurcan, afirmă că există imagini video în care se vede cum mașinile respective se îndreaptă în stânga Nistrului și acuză colaboratorii de poliție din R. Moldova că ar fi participat la răpirea lui Kuzmiciov, de către persoane necunoscute, pe teritoriul constituțional al Republicii Moldova:
„În urma unor astfel de ilegalități, ministrul de Interne trebuia să-și dea demisia, pentru că acestea nu puteau fi comise fără ca cei din conducerea de vârf a Ministerului Afacerilor Interne să nu cunoască, inclusiv chiar ministrul. În asemenea situație, într-un stat civilizat, dar având în vedere condițiile Republicii Moldova, autoritățile ar trebui să aducă explicații publice despre incidentul respectiv, cât și să informeze cetățenii despre măsurile luate pentru ca astfel de situații să nu se mai repete. Pe mine mă interesează prin prisma apărării acestui om, să fie scoase la iveală problemele fundamentale din activitatea Ministerului de Interne. Nimeni dintre noi n-o să fie în siguranță, știind că mâine-poimâine poate să se întâmple ceva cu noi și nu avem siguranță că poliția va întreprinde ceva”.
Centrul de Investigații Jurnalistice a documentat mai multe cazuri în care persoane din localități de pe ambele maluri ale Nistrului au fost răpite și transportate în custodia autorităților nerecunoscute de la Tiraspol, cu complicitatea reprezentanților structurilor de poliție din subordinea Ministerului de Interne. Unele dintre aceste cazuri au fost menționate și în cadrul rubricii Dreptul Tău. Unul din cazurile care au bulversat opinia publică în 2011 este cel al omului de afaceri Vitalie Eriomenco, originar din orașul Ștefan Vodă, care a fost încarcerat într-o închisoare din regiunea separatistă și somat să cedeze afacerile. Familia lui a acuzat public autorităţile moldoveneşti de complicitate cu regimul de la Tiraspol şi de furnizarea datelor cu caracter personal despre membrii familiei sale care locuiesc în partea dreaptă a Nistrului. Atunci Ministerul de Interne al Republicii Moldova a transmis, la solicitarea organelor judiciare transnistrene, informaţii despre șase cetăţeni ai Republicii Moldova, printre care Eriomenco Vitalie. În mai 2017, CEDO a condamnat Federația Rusă și Republica Moldova pentru încălcarea drepturilor lui Vitalie Eriomenco, pentru faptul că a fost arestat și judecat de instanțe nerecunoscute.
Expertul Sergiu Bozianu de la Asociația pentru Protecția Vieții Private nu exclude faptul că și în cazul Kuzmiciov ar fi fost transmise date cu caracter personal, la care au acces reprezentanți ai Poliției, pentru că răpirea unei persoane fără date exacte despre domiciliu, serviciu și activitate, la modul practic este imposibil de a fi realizată:
„Necesitatea asigurării protecției datelor cu caracter personal devine tot mai actuală în contextul în care aceste date sunt utilizate tot mai des în comiterea unor ilegalități. Anterior a existat un caz similar în care autoritățile din Republica Moldova au transmis ilegal datele cu caracter personal ale cetățeanului Eriomenco către pretinsele autorități polițienești din stânga Nistrului. În acel caz, s-a constatat că transmiterea acelor date a fost ilegală, în acest sens, persoanele responsabile fiind sancționate, iar Ministerul Afacerilor Interne fiind obligat de instanța de judecată să plătească despăgubiri. Nu este exclus faptul că și în cazul dat au fost utilizate ilegal datele personale.
Pentru verificarea acestor suspiciuni rezonabile, persoanele vizate ar putea să solicite Ministerului Afacerilor Interne și Agenției Servicii Publice comunicare dacă datele lor au fost prelucrate, iar în caz afirmativ să releve scopul și temeiul legal al acestor prelucrări. Totodată persoana vizată ar putea solicita Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să inițieze un control și să verifice dacă de către organele de drept sau alte autorități publice care au acces la resursele informaționale de stat au fost prelucrate datele personale ale acestei persoane. În rezult, în cazul în care se va constata că datele acestei persoane au fost prelucrate în lipsă de temei legal, în privința persoanelor responsabile ar putea fi aplicată amenda în ordine contravențională sau solicitată inițierea urmăririi penale”.
Ion Manole a precizat că în prezent pe rolul CEDO sunt trei cauze în care anumiți cetățeni a fost răpiți și transmiși autorităților din stânga Nistrului, cu participarea polițiștilor moldoveni: „Astfel de practici sunt ilegale, se încalcă prezumția nevinovăției. Anume autorităților constituționale ale Republicii Moldova le revine obligațiunea să cerceteze toate faptele, inclusiv dacă primesc informațiile de la Tiraspol. Încălcarea acestor norme, mai ales răpirea persoanelor, sau toleranța față de aceste răpiri, este o crimă. Toate aceste cazuri demonstrează că nimeni în R.Moldova nu se află în siguranță. Oricine poate deveni victimă a abuzurilor. Noi cerem autorităților moldovenești să creeze un sistem național juridic, care să corespundă standardelor internaționale, să garanteze în totalitate drepturile și libertățile persoanei. Fiecare dintre noi trebuie să se simtă în siguranță. Pentru că în situația de astăzi se întâmplă lucruri grave – oricine poate comanda asasinarea sau răpirea unei persoane, iar autoritățile constituționale să nu întreprindă nimic”.
Conducerea Ministerului Afacerilor Interne nu a avut până în prezent o reacție oficială la acuzațiile grave aduse de apărători ai drepturilor omului și rudele persoanei răpite. Doar Inspectoratul General al Poliției a anunțat pe pagina sa de Facebook că „materialele pe cazul Kuzmiciov au fost transmise Procuraturii Generale”. IGP a mai anunțat că a demarat, în baza plângerii depuse de rudele victimei, o anchetă internă pentru a stabili acțiunile sau inacțiunile polițiștilor.
