Cât de bine este pregătit alegătorul moldovean de un scrutin parlamentar care va testa un nou sistem de vot şi a mai fost comasat și cu un referendum? Abordăm tema împreună cu Polina Panainte, secretara Coaliţiei civice pentru alegeri libere şi corecte, la începutul ultimei săptămâni de campanie dinaintea scrutinului.
Europa Liberă: Ne propunem în discuţia cu Dvs. să analizăm gradul de pregătire şi informare a alegătorului moldovean înaintea scrutinului de duminica viitoare. Referendumul a fost cel care a fost privit de la bun început ca și o manevră politică menită să buimăcească electoratul. Ce ar trebui să le explicăm cetăţenilor ca să nu se lase buimăciţi?
Polina Panainte: „Cu siguranță, duminică va fi o zi foarte specială pentru Republica Moldova. Este prima dată când avem alegeri parlamentare în baza unui sistem mixt și, respectiv, cetățenii vor vota cu două buletine de vot pentru a-și alege deputații și suplimentar la aceste două buletine de vot vor mai primi, în cazul în care doresc, încă două buletine de vot pentru a se pronunța asupra a două întrebări, care sunt supuse referendumului consultativ. Deci, cei care doresc să participe la referendum duminică vor avea de a face cu patru buletine. Cred că asta e cea mai mare noutate pentru ziua de duminică pe care trebuie să o cunoaștem.”
Europa Liberă: De ce spuneți „cei care doresc”, care nu doresc au o altă opțiune?
Polina Panainte: „Exact! Există și opțiunea de a boicota referendumul, de a nu participa la referendum în cazul în care consideri că nu ești pregătit sau nu ești sigur că ai o viziune clară asupra întrebărilor care sunt supuse la referendum.”
Europa Liberă: Deci o precizare ar fi că cetățeanul care nu vrea să participe la referendum ar trebui să nu ia buletinele, pentru că dacă le ia, atunci el participă la referendum?
Polina Panainte: „Exact! Deci, lucrătorii din secția de votare probabil vor prezenta cetăţeanului deodată patru buletine de vot. Și trebuie să înțelegem că nu este obligatoriu să le luăm pe toate patru. Le luăm pe astea două, care sunt destinate alegerii deputaților, pe celelalte două cu privire la referendum dacă vrem să ne pronunțăm, le luăm; dacă nu, nu le luăm și, respectiv, dacă le luăm, semnăm de două ori în dreptul numelui nostru în lista alegătorilor, dar dacă nu vrem să participăm, punem doar o singură semnătură, care confirmă că am luat două buletine pentru alegerea deputaților.”
Europa Liberă: Faptul că referendumul a fost decis într-un moment în care amendamentul făcut la lege pentru introducerea în ea a sintagmei „cu excepţia zilei scrutinului” în prevederea ceea care spunea că nu se poate face un referendum cu 60 de zile înainte de alegeri, cu 60 de zile după alegeri, acest lucru poate fi considerat un argument pentru cetățean să nu participe la acest referendum sau nu, din punctul Dvs. de vedere?
Polina Panainte: „Cu siguranță, organizarea acestui referendum în ziua alegerilor parlamentare a fost o mare surpriză pentru toată lumea. Dacă mă întrebați cu câteva luni în urmă dacă va fi posibil să avem în ziua alegerilor parlamentare un referendum, era să zic că nu, fiindcă existau cel puțin două impedimente foarte mari care nu făceau posibil acest lucru.
Un impediment major este avizul Curții Constituționale, care în anul 2014 a spus foarte clar că în ziua alegerilor nu poate avea loc niciun fel de referendum, indiferent de tipul de alegeri. Deci s-au mai adresat în anul 2014 alte partide la Curtea Constituțională și au întrebat: e clar că nu putem să organizăm referendum 60 de zile înainte, 60 de zile după alegeri, dar ce ziceți de ziua alegerilor propriu-zisă? Și atunci, Curtea a stipulat foarte clar prin acest aviz că nu se poate să aibă loc un referendum în ziua alegerilor, fiindcă sunt două procese electorale diferite, două exerciții diferite și chiar a recomandat să se modifice Codul Electoral pentru a elimina această confuzie și să fie stipulat clar că chiar și în ziua alegerilor nu poate avea loc, însă ceea ce am văzut că s-a întâmplat a fost modificarea Codului Electoral și a altor legi ca să facă posibil acest referendum ca urmare a inițiativei care a fost anunțată de la tribuna Partidului Democrat în luna noiembrie, mai bine zis la mijlocul lunii noiembrie, când s-a anunțat de către dl Plahotniuc că „anunțăm o inițiativă de desfășurare a referendumului consultativ pentru micșorarea numărului de deputaţi de la 101 la 61”.”
Europa Liberă: Dna Panainte, dar faptul că nimeni nu a contestat din rândul opoziţiei, societății civile, nimeni n-a mers cu acest subiect poate în justiţie, nu lasă asta pentru cetățean loc să creadă că totu-i legal, totu-i bine?
Polina Panainte: „Da, și pentru noi, cei din societatea civilă, a fost o surpriză când am văzut aceste modificări la legislație, fiindcă anunțul despre inițiativa referendumului a fost făcut la 13 noiembrie, dar noi post-factum am văzut că la data de 8 noiembrie deja prin Parlament trecuse o modificare de legislație, a fost modificat Codul Electoral, mai bine zis Legea 238 prin care a fost posibilă comasarea referendumului cu ziua alegerilor parlamentare.”
Europa Liberă: Deci vreți să spuneți că a luat toată lumea prin surprindere? Totuși era timp pentru contestat, nu?
Polina Panainte: „Asta era deja responsabilitatea partidelor de opoziție să se pronunțe asupra acestui lucru. Noi am spus că aceste modificări de lege au fost făcute în condiții de prea puțină transparență decizională sau chiar deloc.”
Europa Liberă: Da, e limpede. Acum, cetățeanul care merge și la alegeri, și la referendum, ce ar trebui să știe el?
Polina Panainte: „Principalul lucru pe care trebuie să-l știe este că va fi întrebat, pe lângă alegerile parlamentare, dacă este pro sau contra micșorării numărului de deputați de la 101 la 61 și dacă este pro sau contra posibilității cetățenilor de a demite deputații care nu-și îndeplinesc obligația. Deci, în baza a două buletine...”
Europa Liberă: Și dacă va opta pentru în ambele buletine, asta ce înseamnă?
Polina Panainte: „Asta înseamnă că el participă la referendum și că votul lui va fi luat în calcul. Pentru ca referendumul să fie valid, este necesar ca 1/3 din toți alegătorii înscriși în listele electorale să participe la referendumul acesta.”
Europa Liberă: Dar este un referendum consultativ până la urmă, nu?
Polina Panainte: „Exact! Deci până acum în Republica Moldova au mai avut loc alte două referendumuri consultative, în ‘94 și ’99.
Experiența a arătat că referendumurile consultative nu au efecte juridice exprese...
Acestea este cel de-al treilea referendum consultativ pe lângă referendumul constituțional din 2010. Până acum, experiența a arătat că referendumurile consultative nu au efecte juridice exprese și nu știu dacă putem să fim siguri că după acest referendum consultativ, chiar în cazul în care va fi validat și majoritatea cetățenilor se vor pronunța cu pro asupra acestor întrebări, nu putem fi siguri că acestea vor fi transformate în modificări de legislație, modificări de Constituție.”
Europa Liberă: Nu? De ce nu?
Polina Panainte: „Fiindcă asta rămâne la discreția Parlamentului. Pentru ca să fie modificată Constituția, trebuie ca 2/3 din deputați să adopte o lege, să voteze pentru o lege care ar permite micșorarea acestui număr de deputați. Respectiv ar însemna că
Pentru ca să fie modificată Constituția, trebuie ca 2/3 din deputați să adopte o lege, să voteze pentru o lege care ar permite micșorarea acestui număr de deputați...
68 de deputați trebuie să voteze micșorarea numărului de la 101 la 61, ceea ce înseamnă că din 68 doar 61 vor trebui să rămână în următoarea legislatură. Nu știu dacă asta este în interesul deputaților. Una la mână. Și doi: partea a doua a referendumului, întrebarea ce ține de retragerea mandatului ar fi neconstituțională și contrară principiilor democrației. Deputații vin în Parlament nu cu un mandat imperativ și atunci este foarte greu să cuantifici, să măsori performanța unui deputat, în care condiții va fi posibilă retragerea acestui mandat.
Deci nu cred că Curtea Constituțională vreodată va da un aviz pozitiv unei asemenea inițiative din partea Parlamentului. Din ceea ce țin eu minte, Parlamentul în ultimă instanță va decide dacă rezultatele referendumului consultativ vor fi supuse unui vot în Parlament și vor duce la modificare de Constituție.”
Europa Liberă: Schimbăm un pic registrul, dna Panainte. Acest scrutin va fi primul în care nu va exista Ziua tăcerii. Ce explicaţii credeţi că le datorăm cetăţenilor ca să ştie foarte exact ce este şi ce nu este o încălcare de lege, ce pot raporta, ce nu pot raporta și cum o fac?
Polina Panainte: „O altă noutate a acestui scrutin este faptul că sâmbătă și duminică se permite agitația electorală. Anterior un era permis ca o zi înainte de alegeri și în ziua alegerilor cineva să-ți șoptească cu cine să votezi sau să mai facă activități de campanie. Sâmbătă și duminică așteptați-vă că acest lucru se va întâmpla și este absolut legal, însă nu este legal ca agitația electorală să se facă în incinta secției de votare și la intrarea în localul în care este o secție de votare.”
Europa Liberă: Și probabil să se dea niște beneficii în schimbul unui vot?
Polina Panainte: „Da. Vreau puțin să vorbesc despre intimidare. Deci, dacă mergem la vot, să nu fim intimidați, să ne așteptăm că acolo va fi primarul satului sau polițistul din sat și o să încerce să ne spună cu cine să votăm. Nu vă lăsați intimidați, mergeți în secția de votare și votați cu cine credeți că vă reprezintă cel mai bine.”
Europa Liberă: Și dacă este primarul acolo și îmi sugerează cu cine să votez, pot să mă opun cumva și să-l trag la răspundere?
Polina Panainte: „Nu, dacă nu este în incinta secției de votare și imediat la ușa localului este legal ca să-ți spună cu cine să votezi, dar nu poate să te impună. Deci, acțiunea de campanie este
Camerele filmează doar când pui buletinul de vot în urna de vot...
legală, dar când mergi în secția de votare nimeni nu înregistrează votul tău. Am mai auzit că oamenii sunt intimidați cu camerele de luat vederi, care sunt instalate în secțiile de votare în acest an. Deci, camerele de luat vederi nu vor filma cu cine cetățeanul votează. Absolut! Camerele vor filma doar când pui buletinul de vot în urna de vot.”
Europa Liberă: Ce trebuie să știe un cetățean care pe drum, de exemplu, spre secția de votare va fi întâmpinat cu un frigărui sau la ieșire i se va sugera că „atunci când ieșiți, veniți pe aici și o să vă servim cu un frigărui, dar votați cum trebuie”?”
Polina Panainte: „Am văzut că s-a întâmplat asta în alegerile locale din 2018 și acesta este un lucru ilegal. Cetățenii care
Partidele, concurenții electorali nu au voie să dea cetățenilor alte cadouri decât cadouri simbolice...
primesc produse alimentare, de tutun sau alcool în schimbul votului lor cad sub incidența Codului Penal și aceasta este calificată ca o infracțiune. Deci, partidele, concurenții electorali nu au voie să dea cetățenilor alte cadouri decât cadouri simbolice, care poartă simbolul partidului și scrie pe ele că sunt achitate din fondul electoral al concurentului. Mâncarea, alcoolul, produsele de tutun sunt ilegale și sunt oferite cetățenilor în formă de mită pentru a le cumpăra votul.”
Europa Liberă: Foarte pe scurt, dna Panainte, pe finalul acestei discuții. Cum se poate opune cetățeanul sau poate face cunoscut instituțiilor statului că a avut de suportat una dintre situațiile despre care vorbeam mai sus?
Polina Panainte: „Noi vă invităm să intrați pe site-ul alegeri.md, unde sunt câteva modele de sesizări, care pot fi foarte simplu descărcate și completate de către cetățenii care au fost intimidați sau care au fost corupți. Și ele trebuie depuse la Biroul electoral al secției de votare în care acesta participă sau făcute cunoscute poliției, în cel mai rău caz.”
Europa Liberă: Dacă încălcarea vizează circumscripţia, probabil va trebui acolo în circumscripţie să se adreseze?
Polina Panainte: „Exact! Acolo unde votezi trebuie să prezinți Biroului electoral această sesizare și ei trebuie s-o înregistreze și să ne asigurăm că primim în schimb o copie a înregistrării, ca ulterior să putem cere un răspuns pentru infracțiunea sau ilegalitatea pe care noi am sesizat-o. Repet: pe site-ul alegeri.md sunt aceste modele de sesizări, dar cetățeanul poate să scrie și în formă liberă o sesizare că a observat anumite comportamente ilegale.”
