Linkuri accesibilitate

„Politica nu o fac partidele, ci sărăcia, disperarea și întunericul”


Oleg Chiseliov
Oleg Chiseliov

Jurnal săptămânal cu Oleg Chiseliov.

Născut pe 8 decembrie, 2004, în Chișinău. Elev în clasa a X-a la Liceul Teoretic „Pro Succes” din Chișinău. Pasionat de istorie, politică și geopolitică.

Luni

O nouă zi, o nouă țară. Cu acest gând m-am culcat la 2:30 și cu acest gând m-am trezit dimineața. Timp de 30 de ani, Europa de est a trăit cu acea nostalgie sovietică, pro-rusească care se manifestă prin partidele de stânga, bazându-se pe electoratul vârstnic și nostalgic perioadei sovietice. Iată, că Ucraina și-a re(căpătat) independența de acea apartenență la Moscova, prin alegerile prezidențiale din aprilie 2019, în care a câștigat Volodimir Zelenski, candidatul pro-european. Următoarea țară urma a fi Belarus, în urma alegerilor prezidențiale din august 2020, însă fudulul și populistul președinte Alexandr Lukașenko le-a fraudat. Dacă ar fi să vedem rezultatele oficiale, este clar, contracandidata lui Lukașenko, Svetlana Țihanovskaia, este învingătoare. Evident, dacă Lukașenko ar fi predat puterea Svetlanei Țihanovskaia, Belarus urma parcursul său pro-european.

Cu mari emoții scriu următoarele cuvinte, o istorie pentru țara mea - Moldova. În urma alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, cetățenii Republicii Moldova, sau cum îmi place să spun basarabenii, și-au exprimat opiniile și convingerile lor. Astfel, Maia Sandu, candidat pro-european și pro-românesc a câștigat alegerile în cel de-al doilea tur cu 57.75%, pe când candidatul pro-rus Igor Dodon a obținut - 42,25%.

În sfârșit, cetățenii au arătat opțiunile politice firești, dincolo de fraudă și minciunile spuse la canalele de televiziune afiliate socialiștilor. Aproape 60 % dintre alegătorii care au votat-o pe Maia Sandu sunt stataliștii-integraționiști și unioniștii, pe când cei 40% din electoratul lui Dodon sunt acea parte a societății moldave care reprezintă segmentul pro-rus, care poartă dorul perioadei sovietice.

Motivația cea mai îndârjită a diasporei a fost întunericul, sărăcia și frigul în care trăiesc rudele...

Fenomenul „Diaspora” a făcut minuni în primul tur și practic a contribuit la creșterea procentajului Maiei Sandu în al doilea tur! Motivația cea mai îndârjită a diasporei a fost întunericul, sărăcia și frigul în care trăiesc rudele, părinții și copiii lor în Moldova. Deschiderea către Occident este primul punct în agenda noului președinte. Practic i-a reușit. Nici câteva ore nu au trecut de la anunțarea rezultatelor, că deja președintele României, Klaus Iohannis, a fost primul șef de stat care a felicitat-o pe Maia Sandu, urmat de premierul României, Ludovic Orban. Aceștia doi au fost succedați și de alți europarlamentari români, precum și de lideri politici europeni de seamă. Inclusiv liderul de la Kiev, Volodidimir Zelenski a adresat felicitări Maiei Sandu într-o convorbire telefonică.

Cu certitudine pot spune că în acest proces electoral societatea a fost un factor activ, ci nu o piesă de teatru de păpuși, așa cum fusese în anterioarele scrutine. Practic, în toată ziua de luni am urmărit cu mare atenție cele întâmplate în Moldova. Am discutat cu numeroși prieteni din țară și din România cele întâmplate în această perioadă. Mă culc cu un gând bun - țara este pe mâini bune!

Marți

E dimineața, mă trezisem la 9:30, da-da, la 9:30. Avusei mare noroc că prima lecție a fost educația fizică și am putut să savurez somnul pentru a mă trezi mai voios și plin de energie. A fost o zi mai pasivă. Lecții online, timp mohorât, stare de insomnie. Totuși, atât de mohorâtă, pe atât de productivă.

Am început să citesc o nouă carte, în care m-am regăsit foarte bine - Vasile Gârneț, "Intelectual ca diversiune". O carte care explică foarte clar viziunile cetățeanului Moldovei: se specifică rolul intelectualului în Basarabia; moldovenismul vs românismul; fake news vs sărăcie etc. Am impresie că cele scrise de domnul V. Gârneț în anii '90-'2000 se repetă, drept se spune - "Istoria se repetă". Această succesiune care se perindă timp de 30 de ani se caracterizează în mare parte prin inadecvarea la realitate a politicienilor. Din acest scrutin prezidențial am înțeles un lucru înțelept – „Politica nu o fac partidele, ci sărăcia, disperarea și întunericul”, fapt care a și contribuit fără ezitare la câștigul Maiei Sandu.

După ore cu mare interes am urmărit cele întâmplate în viața politică de pe Bâc. Am impresia că Dodon n-a înțeles nimic din cerințele alegătorului. Încă mai îndrăznește să cheme fracțiunile parlamentare la dialog. Ar face mai bine Moldovei dacă ar pleca mai repede de la Președinție. Cât de bizar nu ar suna, dar situația din zilele astea mi se asociază cu situația politică din România. Aș dori foarte mult ca PSRM-ul să urmeze calea PSD-ului românesc: să fie arestați toți care au fost implicați în furtul miliardului, să cadă guvernul Chicu, să fie organizate alegeri parlamentare anticipate ca PSRM-ul să fie scos complet de la guvernare, ca în viitor să scadă din popularitate. Astfel, în viziunea mea Moldova va putea să crească din toate punctele de vedere, cel mai important acum - economic! Ziua am sfârșit-o cu urmărirea emisiunii „Politica” a Nataliei Morari.

Miercuri

Intru la ore de data aceasta de pe telefon căci mi s-a stricat PC-ul...

Deschid ochii, mă uit pe geam și iarăși văd acel timp mohorât. Intru la ore de data aceasta de pe telefon căci mi s-a stricat PC-ul. Mă simt incomod să scriu aceste rânduri de pe telefon, ci nu de pe PC așa cum sunt obișnuit. Evident mașinăriile nu sunt veșnice, la fel și umanitatea. Fără nicio ezitare pot spune că doar cărțile sunt veșnice și doar ele ne pot informa corect. Mie îmi place să citesc cărțile foarte rapid. Prin urmare, cum am terminat lecțiile, am continuat lectura de ieri, iar în nici 2h am terminat cartea. M-am gândit foarte mult la ce carte să trec.

Până la urmă, alegerea mea a căzut pe Iulian Fruntașu, „Eseu asupra încremenirii. O istorie subiectivă a Republicii Moldova”. Din cele citite astăzi pot spune că această carte ne deschide o paranteză asupra continuității sărăciei în care trăim încă de pe vremea turcilor până în prezent. După ce am citit 50 de pagini, m-am gândit că ar fi bine să fac o pauză.

De mult m-am gândit să rearanjez numeroasele poze de familie, fiindcă doream ca toate pozele de la mine până la stră-stră bunicii mei să fie aranjate cronologic pentru că era un haos total în cutia cu poze. Uitându-mă prin unele poze chiar am plâns, dar totuși mă consider un om norocos. De-a lungul celor aproape 16 ani pe care îi am, am reușit să îmi văd: cei 3 străbunei, 2 străbunici, un bunic și două bunici. Cunosc prieteni care nici măcar nu cunosc cine sunt bunicii lor, de străbuni nici nu mai spun…

Stând pe Facebook îmi apare în recomandare domnul Bogdan Bucur. Îl citisem în vară – „Sociologia proastei guvernări în România interbelică”. Bogdan Bucur prin această carte descrie interbelicul în România -așa cum a fost el cu adevărat, fără a elogia perioada interbelică, așa cum o fac mulți istorici, ci din contra a descris-o foarte critic. M-am gândit să îl iau în prieteni, niciun minut nu a trecut și îmi scrie dacă ne cunoaștem. I-am spus că îl cunosc eu prin cartea sa. După mai multe mesaje mi s-a părut o persoană foarte deschisă și prietenoasă. Chiar mă bucur că l-am cunoscut. Am aprins TV la 20:00 pentru a privi emisiunea „Secretele Puterii”. Greu îi va fi Moldovei până pe 23 decembrie, după părerea mea. Nu știu cui îi este benefică această instabilitatea politică, însă cu siguranță un nou guvern cu acest Parlament nu este posibil… După emisiune mi-am făcut temele , iar apoi am plecat la culcare cu gândul că mâine în sfârșit ies din casă după o săptămână de izolare.

Joi

Mă trezesc dimineața. Astăzi nu știu cum, dar parcă am înfruntat lenea și m-am trezit la 7:30. Mi-am făcut un ceai și m-am conectat la lecții. După lecții mi-am luat prânzul și plecasem la dubla lansare de carte la Biblioteca Națională a Moldovei: „Biblioteca Mănăstirii Japca” și „Complexul monahal Japca: istorie și spiritualitate”. M-am bucurat foarte mult când văzusem evenimentul dat pe pagina de Facebook a Bibliotecii Naționale, mai mult, să-i văd pe domnul Igor Cereteu și Ion Valer Xenofontov ca autori ai acestor două cărți, așa cum spusese domnul I. Xenofontov la lansare - două cărți gemene.

Încântat am fost să-i ascult pe invitații speciali cum ar fi: PS Episcop Ioan de Soroca, dr. hab. Anatol Petrencu, dr. hab. Ion Gumenâi, dr. Valentina Eșanu, dr. Liliana Rotaru, dr. Iuliana Malcoci și Eduard Potângă. Cu mare drag am primit cartea de la domnii Igor Cereteu și Ion Valer Xenofontov. Cu mari emoții am făcut cunoștință cu Anatol Petrencu, prof. univ., dr. hab. în științe istorice. După o discuție de câteva minute, mi-a dat cartea lui de vizită. L-am rugat să mă ajute la scrierea unui eseu. El cu mare drag a acceptat și m-a invitat sâmbătă la Biblioteca Națională pentru a discuta.

Am băut o pastila și m-am culcat cu gândul că îmi va fi mai bine...

După care am plecat și eu acasă cu prietenul și colegul de clasă, Dorin Hotineanu. În drum spre stație ne gândeam poate să mergem la o cafea însă văzând timpul de afară și dat fiind faptul că îmi era frig, m-am gândit că ar fi mai bine să merg acasă cât mai repede. Până a venit troleibuzul am înghețat. Nu m-am așteptat ca în aceste 7 zile de carantină, timpul să se răcească într-atât de tare. Mai mult bunica îmi spunea că la nord a și nins chiar. Ajuns acasă, am citit la repezeală cele două cărți pe care le-am primit astăzi. După care m-am apucat de teme. Spre noapte, mai exact pe la 21:00, am simțit dureri de cap, măsurând febra îmi arăta 37,5. Am băut o pastila și m-am culcat cu gândul că îmi va fi mai bine.

Vineri

E dimineață, încă simt dureri de cap, am febră. Se pare că astăzi la școală nu merg. Dacă totuși nu mai apucasem să citesc ieri, am deschis cartea lui Iulian Fruntașu cu mare drag astăzi. Ajuns la 120 de pagini m-am oprit. Mă uitasem pe raftul cu cărțile mele, văzusem o mică dezordine. Le-am rearanjat după domeniu și autor, astfel încât raftul să arate mai captivant și atrăgător. Ieri dacă m-am culcat mai devreme nu apucasem să vizionez emisiunea „Politica” a Nataliei Morari, așa că m-am pus astăzi să vizionez cele pierdute.

Iată așa dragi cetățeni din diaspora, ați fost scuipați de noua majoritate creată pe sub masă (sau mai nou sub mască(!) - PSRM-Pentru Moldova. Nu înțeleg, din câte știu eu în Constituție, în articolul 2, scrie clar – „Suveranitatea aparține poporului”, dar am impresia că acei cetățeni, mai exact aproape un milion (!), sunt obstrucționați și ignorați de putere. Păi dacă SUVERANITATEA aparține POPORULUI, păi de ce poporul să nu voteze 2 zile, ci o zi, așteptând ore în șir în ploaie și în vânt ? Dezamăgit…

Mai nou a început Pavel Filip să spună de votul electronic. Spune cel care a fost la guvernare 3 ani, având puterea să implementeze acest vis dorit de mult timp, în special de diaspora. Totuși, există dreptate în Republica Moldova - Comisia Electorală Centrală a confirmat rezultatele turului doi al prezidențialelor din RM. Astfel, oficial Maia Sandu - președinte!

De regulă vineri obișnuiam să ies cu prietenii, însă durerile de cap și febra nu îmi permit să ies astăzi. Prin urmare, având la îndemână tehnologiile sec. XXI, am discutat la telefon cu colegii de clasă și cu verișoara mea - Dana. Am așteptat cu mari emoții lansarea de carte (online) a scriitorului și publicistului Vitalie Vovc, numindu-se „Alertă oranj sau Pe alocuri viscole”. Mi sa părut o zi destul de productivă, chiar și dacă de acasă. Închei această săptămână pe o notă pozitivă și cu un gând bun.

XS
SM
MD
LG