Înainte de Crăciun, câteva sute de experți și savanți europeni și-au exprimat poziția într-un studiu publicat de revista The Lancet și intitulat „Să oprim COVID-19” (position paper "Contain COVID-19").
Ei constatau acolo mai multe paradoxuri, dintre care unul este acela că vaccinul este foarte dorit în țările sărace, cu populație neinstruită și mortalitate ridicată, și e primit cu scepticism și iritare sau refuz în țările prospere ale occidentului, unde populația are un înalt nivel de educație.
Foarte seriosul cotidian german Die Zeit a constatat chiar că francezii sunt în mod aparent straniu cea mai sceptică (impfskeptisch) populație în chestiunea vaccinului, iar Franța – țara cea mai sceptică de pe planetă (Das impfskeptischste Land der Welt). Francezii care declară că doresc să facă vaccinul sunt abia 40%… față de 77% în Belgia vecină.
Paradoxul pare a fi așadar că cu cât țara e mai bogată, cu atât mai puțin va fi înclinată spre vaccin.
Așa se face că pe 11 ianuarie, la exact două săptămâni de la declanșarea campaniei europene de vaccinare, pe 27 decembrie, în Franța se vaccinaseră abia 138.000 de oameni, față de peste două milioane și jumătate în Marea Britanie, 700.000 in Italia și 400.000 în Spania.
Prin alte părți, în Africa de pildă, penuria de vaccin e mare, în vreme ce în Franța prisosește, iar distribuirea lui lasă mult de dorit.
În cazul precis al Franței, Die Welt atribuia asta atât unei neîncrederi cronice a francezilor față de guvern, de orice natură ar fi el – ceea ce ar fi doar o trăsătură culturală națională – dar amintea că și prin alte părți refuzul sau prudența multora țin și de aceea că guvernele au putut da impresia că participă activ la un soi de infantilizare a populației, asta pe fundalul reducerii treptate dar persistente a libertăților.
La nivel mondial, se pune întrebarea dacă vor putea exista vaccinuri pentru toți. Marile firme producătoare promit că în 2022 se va ajunge la o producție de 6 miliarde de doze, ceea ce ar asigura, practic, vaccinarea întregii populații mondiale care are nevoie de imunizare.
Pentru moment, suntem încă departe cu acel 1% din populația mondială care s-a vaccinat până acum.
Pentru mulți, cea mai mare problemă o va pune stocarea și păstrarea la rece, întrucât cele două vaccinuri aprobate deocamdată, Pfizer și Moderna, au nevoie să fie stocate la -70 și respectiv -20 de grade C.
Până și vaccinul Oxford AstraZeneca, cel care poate fi ținut într-un frigider obișnuit, e promițător doar pentru emisfera de nord. Faptul că trebuie ținut în frigider pune deja o problemă în Africa rurală.
***
În R. Moldova campania de vaccinare anti-Covid-19 ar urma să înceapă în luna februarie. Confruntate cu critici că ar fi întârziat cu pregătirile pentru imunizare autoritățile din sănătate dau asigurări că eforturile pentru aducerea, depozitarea şi administrarea serului sunt suficient de avansate. Toate aceste eforturi ar putea fi date peste cap însă de o problemă şi mai mare - reticența populației faţă de vaccin, spun experți din domeniu cu trimitere la starea de spirit din alte tari dar si de acasă.
Sondaje internaţionale arată că ţările est-europene sunt mai sceptice în privința vaccinării anti-Covid. Cel mai recent studiu despre viziunile comportamentale privind Covid-19 realizat de Ministerul Sănătății arată că doar 30 la sută dintre cetățeni ar accepta să fie vaccinați, alţi 70 la sută pun la îndoială siguranţa imunizării. Iar fiecare a patra persoană adultă nu crede în existenţa coronavirusului.
Planul național de vaccinare prevede o amplă campanie de comunicare pentru creșterea acceptării și cererii de vaccinare. Ea încă nu a luat turaţii. În schimb foarte răspândite rămân a fi miturile şi prejudecățile conspiraționiste care alimentează reticenţa populaţiei şi inflamează şi mai mult grupurile anti-vaccinare, concluzionează jurnalista Elena Cioina de la portalul sanatateinfo.md:
Autorităţile vor trebui să desfășoare o campanie destul de amplă
„Va fi destul de complicat să convingi mai multă populaţie reticentă ca să se vaccineze, dar să nu uităm că primii care vor fi vaccinaţi sunt lucrătorii medicali, sunt oamenii care totuşi acceptă în mare parte vaccinarea. Autorităţile vor trebui să desfășoare o campanie destul de amplă. Bănuiesc că acest lucru nu s-a întâmplat până acum pentru că este încă probabil foarte devreme. Nu ştim când ar urma să ajungă în ţară vaccinurile. Dacă ne uităm la alte ţări atunci campaniile masive de comunicare şi de promovare a imunizării anti-Covid au început practic în momentul în care au început să se vaccineze primele persoane în stat. aici accentul se va pune bănuiesc anume pe persoanele publice.”
Ţinta anunțată de autorități este vaccinarea populaţiei în proporţie de 70 la sută care ar face posibilă normalitatea de până la pandemie. Dată fiind rata foarte modestă a acceptării vaccinului de către populaţie, dar şi incertitudinea legată de obţinerea numărului necesar de doze Elena Cioina crede că rata reașă a imunizării va fi mult sub cea prognozată de autorităţi:
„Nu ştiu dacă noi vom reuşi să ajungem tocmai la 70 la sută din populaţie să se vaccineze. Trebuie să ne gândim că o parte din populaţie cel puţin anul acesta a făcut anticorpi şi cumva este protejată. Ţinta autorităţilor ar trebui să fie toamna când timpul iarăţi se va răci şi când, cel mai probabil, vor reapărea virozele şi virusurile. Acum este important să fie vaccinaţi cei care sunt în grupurile de risc, adică lucrătorii medicali, cei care au contact permanent cu oamenii şi persoanele vârstnice care au mai multe boli şi sunt cei mai vulnerabili în faţa acestui virus.”
Planul de imunizarea în versiunea cea mai recentă include trei etape care ar urma să cuprindă 50 la sută din populaţie, prioritar cadrele medicale. Deocamdată există certitudinea că Republica Moldova va obţine în primele săptămâni ale lunii februarie 20 la sută din necesarul de vaccinuri donate de o platformă dezvoltată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Alte 30 la sută ar urma să fie cumpărate din fonduri de la bugetul de stat, dar nu există la moment estimări legate de costul vaccinurilor. În derulare sunt şi procedurile pentru accesarea donației de 200 de mii de doze de vaccin promisă de președintele României Klaus Iohannis.
